Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRAN������A
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru FRAN������A.
FRANȘ , - Ă - Ă adj . v . franc ^
FRANȚÚZ , franțuji , s . m . ( pop . )
FRANȚUZÉSC , - EÁSCĂ , franțuzești , adj . Francez (
FRANȚUZÍ , franțuzesc , vb . IV . Refl . ( Înv . și fam . ) A imita servil obiceiurile franceze , a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii
FRANȚUZÍRE , franțuziri , s . f . ( Rar ) Faptul de a introduce în limbă cuvinte și expresii franceze inutile și nepotrivite . - V.
FRANȚUZÍSM , franțuzisme , s . n . Cuvânt , expresie împrumutate din limba franceză de o altă limbă și neasimilate de aceasta . - Franțuz + suf . -
FRANȚUZÍT , - Ă , franțuziți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care imită obiceiurile franceze și folosește , fără a fi necesar , cuvinte și expresii franceze . - V.
FRANȚUZÉȘTE adv . Ca francezii , în felul francezilor ; în limba franceză . - Franțuz + suf . -
FRANȚUZOÁICĂ , franțuzoaice , s . f . Femeie care face parte din populația de bază a Franței sau este originară de acolo ; franțușcă . - Franțuz + suf . -
FRANȚÚȘCĂ , franțuște , s . f . ( Înv . ) Franțuzoaică . - Franțuz + suf . -