Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEDUCȚIE
Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DEDUCȚIE.
... DEDUCTÍV , - Ă , deductivi , - e , adj . Care procedează prin deducție
... COMPLETITÚDINE s . f . ( Log . ) Proprietate a unui sistem ipotetic - deductiv în care orice propoziție supusă regulilor de deducție
... DEDUCȚIÚNE s . f . v . deducție
DEDÚCE , dedúc , vb . III . Tranz . A deriva , a desprinde o judecată particulară din alta generală sau un fapt din altul ; a trage o concluzie , pe calea deducției , din două sau mai multe
... DEDÚS , - Ă , deduși , - se , adj . ( Despre o idee , un principiu ) Stabilit prin deducție
... GHICÍ , ghicesc , vb . IV . Tranz . 1. A descoperi , a afla , a înțelege ceva ( mai mult intuitiv sau prin deducție ) ; a intui , a prevedea , a întrezări . 2. ( în superstiții ) A prezice cuiva viitorul . [ Var . : ( reg . ) gâcí vb ...
PREZÚMȚIE , prezumții , s . f . ( Livr . ) 1. Părere întemeiată pe aparențe , pe ipoteze , pe deducții ; presupunere , supoziție . 2. Părere exagerat de bună despre sine ; înfumurare ,