Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ASFINȚIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ASFINȚIT.

ASFINȚIRE

... ASFINȚÍRE s . f . Faptul de a asfinți ; asfințit . - V. asfinți

 

SCĂPĂTA

... Intranz . 1. ( Pop . ; despre Soare , Lună și alți aștri ; la pers . 3 ) A coborî spre asfințit ; a apune , a asfinți

 

APUNE

... APÚNE , pers . 3 apúne , vb . III. Intranz . ( Despre aștri ) A dispărea sub orizont ; a asfinți

 

APUS

APÚS^2 , - Ă , apuși , - se , adj . Dispărut pentru totdeauna . Vremuri apuse . - V. apune . APÚS^1 , apusuri , s . n . 1. Trecere a unui astru sub orizont ; priveliște oferită de soare când apune . 2. Unul dintre cele patru puncte cardinale , opus răsăritului ; vest ; p . ext . loc pe orizont , regiune , țară situată spre acest punct cardinal . 3. Timp al zilei când apune soarele ; asfințit . 4. Fig . Declin , decădere ,

 

ASFINȚI

ASFINȚÍ , pers . 3 asfințește , vb . IV. Intranz . ( Despre aștri ) A apune , a

 

DECLINA

DECLINÁ , declín , vb . I . 1. Tranz . A trece un substantiv , un adjectiv , un pronume , un numeral sau un articol prin toate cazurile gramaticale . 2. Tranz . ( Rar ; în expr . ) A - și declina numele , calitatea etc . = a - și spune numele , calitatea etc . ; a se prezenta . 3. Tranz A refuza să - și asume o sarcină , o răspundere , o funcție , a nu vrea să soluționeze un litigiu etc . 4. Tranz . A pune la îndoială , a nu admite , a nu recunoaște competența cuiva sau a ceva . 5. Intranz . ( Rar ; despre aștri ) A coborî spre asfințit ; a apune , a

 

SCĂPĂTAT

SCĂPĂTÁT^2 , - Ă , scăpătați , - te , adj . Care a sărăcit ; sărac . - V. scăpăta . SCĂPĂTÁT^1 s . n . ( Pop . ) Apus , asfințit . - V.

 

SCĂPA

SCĂPÁ , scap , vb . I . 1. Intranz . A se desprinde din . . . ; a se elibera , a se salva ( dintr - o cursă , dintr - o strânsoare etc . ) ; a se descătușa . 2. Tranz . A lăsa un obiect să cadă din mână fără voie ( din cauza unei emoții , a neatenției sau din cauză că este prea greu ) ; a da drumul din mână involuntar la ceva . 3. Intranz . ( Rar ; despre Soare ) A coborî spre asfințit ; a fi în declin , a trece de . . . 4. Refl . A spune sau a face ceva fără voie , din greșeală ; a nu se putea stăpâni de a spune sau de a face ceva . 5. Tranz . A pierde un spectacol , o întâlnire , un tren etc . ; a nu mai apuca , a nu mai prinde ( întârziind ) , a sosi prea târziu . 6. Tranz . A lăsa neobservat , a pierde din vedere , a nu lua în seamă , a omite . 7. Intranz . A nu reuși momentan să - și amintească de . . . 8. ...

 

SFINȚIT

SFINȚÍT^2 , - Ă , sfințiți , - te , adj . ( Bis . ) 1. Asupra căruia a fost invocat harul divin pentru a - i da un caracter sacru . 2. Epitet de onoare dat clericilor . - V. sfinți ^1 . SFINȚÍT^1 s . n . v .