Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACELAŞI

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 537 pentru ACELAŞI.

CELULĂ

CELÚLĂ , celule , s . f . 1. Element constitutiv fundamental al organismelor vii , alcătuit din membrană , citoplasmă și nucleu , reprezentând cea mai simplă unitate anatomică . 2. ( În sintagma ) Celulă de partid = ( în trecut ) denumirea organizației de bază a partidului comunist . 3. Fiecare dintre cavitățile hexagonale ale fagurilor de ceară , în care albinele depun mierea , cresc ouăle , puietul sau depozitează hrana ; alveolă . 4. Încăpere ( strâmtă ) în închisori , unde sunt ținuți arestații sau condamnații . 5. Ansamblu format din aripile ( și fuzelajul ) unui avion . 6. Fiecare dintre compartimentele sau elementele identice , alăturate și cu aceeași funcție , ale unui dispozitiv sau ale unui sistem tehnic . Celulă de siloz . 7. ( În telecomunicații ) Suprafață geografică limitată acoperită de un releu de emisie - recepție , în cadrul sistemului de telefonie

 

CIUNISM

CIUNÍSM s . n . Curent latinist extremist în lingvistica și filologia românească legat de numele lui Aron Pumnul , care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină ;

 

CLĂDI

... face , a ridica o construcție , o clădire ( 2 ) ; a zidi , a construi . 2. A așeza lucruri ( de același

 

CLAROBSCUR

CLAROBSCÚR , clarobscururi , ( 2 ) s . n . 1. Procedeu grafic și pictural cu ajutorul căruia se obține redarea volumelor prin distribuirea gradată a umbrei și a luminii sau prin efecte de contrast puternice . 2. Gravură în lemn realizată în mai multe nuanțe ale aceleiași culori . - După fr . clair -

 

COABITA

COABITÁ , coabitez , vb . I . Intranz . ( Jur . ) A locui , a trăi împreună ( în aceeași casă ) cu cineva ; a conviețui . [ Pr . : - co -

 

COABITANT

COABITÁNT , - Ă , coabitanți , - te , adj . , s . m . și f . ( Jur . ) ( Persoană ) care locuiește împreună cu alții în aceeași casă . [ Pr . : co -

 

COACUZAT

... COACUZÁT , - Ă , coacuzați , - te , s . m . și f . Persoană acuzată împreună cu alta ( sau cu altele ) în același

 

COAXIAL

COAXIÁL , - Ă , coaxiali , - e , adj . Care are aceeași axă cu un alt corp . [ Pr . : co - a - xi -

 

COERENȚĂ

COERÉNȚĂ , coerențe , s . f . 1. Legătură strânsă ( și armonioasă ) între părțile sau elementele unui întreg . 2. ( Fiz . ) Proprietatea mai multor unde de a avea aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp . [ Var . : coherénță s .

 

COERENT

COERÉNT , - Ă , coerenți , - te , adj . 1 Care se compune din elemente strâns legate ( și armonizate ) între ele ; închegat . 2. ( Fiz . ; despre unde ) Care are aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp . [ Var . : coherent , - ă

 

COEXISTA

... COEXISTÁ , coexíst , vb . I . Intranz . A exista în același

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>