Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘUȘUIT, ȘUȘUIALĂ, ȘUȘUIRE, ȘUȘUITOR, ȘUȘUITURĂ ... Mai multe din DEX...

ȘUȘUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘUȘUÍ, șúșui, vb. IV. 1. Intranz. A produce un zgomot asemănător cu foșnetul frunzelor; a foșni. 2. Intranz. A liniști sau a adormi un copil prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului "ș". 3. Tranz. A spune ceva în șoaptă; a șopti. - Formație onomatopeică.

Sursa : DEX '98

 

ȘUȘUÍ vb. v. foșni.

Sursa : sinonime

 

ȘUȘUÍ vb. v. clipoci, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti.

Sursa : sinonime

 

șușuí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. șúșui/șușuiésc, imperf. 3 sg. șușuiá

Sursa : ortografic

 

A ŞUȘuÍ șúșui 1. tranz. 1) fam. A co-munica cu voce înceată (ca nu audă alții); a sufla. 2) reg. (prunci) A liniști prin repetarea sunetului "ș". 2. intranz. A vorbi în șoaptă. [Și șușuiesc] /Onomat.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘUȘUI

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ȘUȘUI.

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

I. C. - Vînătoarea (I. C.) Vînătoarea de I. C. Informații despre această ediție Apare în tipografia lui Anton Pann în 1846, împreună cu poemul Duhovnicul și copila , dedicate doamnei Hariclia C. Autorul nu a fost identificat. la d. H. Un bătrîn îm povestea Te uită, vezi pe vale o casă descălită Ce buruieni înnalte în podu-i se zăresc ? Cu ușile stricate și prispa năruită De scărpinări de vite ce-acum o lăcuesc ? E o căsută care o dată o fetiță De toată sărbătoarea cu drag ea o spoia, Și într-a cării umbre la sîn strîngînd pe Niță Iubirea-i cea curată nici mă-sii n-ascundea. Pe prispa astei case la lună pe recoare, Acea fetiț-o dată iubitu-și sfătuia : Nu te mai duce, dragă, în munți la vînătoare, Că de ai ști cum tremur tu milă ai avea !... Iubire, mult mi-e frică că vre o stîncă mare Sau vre o vijelie în rîpi te-or arunca, Sau vre o gîrlă iute trecînd, din rea-ntîmplare Te-o înghiți, iubite, ori ursul te-o mînca !... Tu știi că pe moș Manea mai astă primăvară Într-o adîncă vale sătenii l-au ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘUȘUI

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ȘUȘUI.

ȘUȘUIT

... ȘUȘUÍT s . n . Faptul de a șușui ; zgomot produs de cineva sau de ceva care șușuie ; șușuială , șușuitură . - V. șușui

 

ȘUȘUIALĂ

... ȘUȘUIÁLĂ , șușuieli , s . f . Șușuit . - Șușui

 

ȘUȘUIRE

... ȘUȘUÍRE , șușuiri , s . f . Acțiunea de a șușui și rezultatul ei . - V. șușui

 

ȘUȘUITOR

... ȘUȘUITÓR , - OÁRE , șușuitori , - oare , adj . Care șușuie ; foșnitor . [ Pr . : - șu - i - ] - Șușui

 

ȘUȘUITURĂ

... ȘUȘUITÚRĂ , șușuituri , s . f . Șușuit . [ Pr . : - șu - i - ] - Șușui