Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTRUNIRE, COMPLEX, ÎNTROLOCA, ÎNTROLOCAT, BALOTAJ, CONCLAV, CONFERINȚĂ, ELIGIBIL, EXEMPLU, GROZĂVENIE ... Mai multe din DEX...

ÎNTRUNI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTRUNÍ, întrunesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) uni la un loc, a (se) strânge laolaltă, a (se) aduna, a (se) însuma. - Din întruna.

Sursa : DEX '98

 

A (se) întrunia se răzleți

Sursa : antonime

 

ÎNTRUNÍ vb. 1. v. aduna. 2. v. convoca. 3. v. în-suma.

Sursa : sinonime

 

ÎNTRUNÍ vb. v. obține.

Sursa : sinonime

 

întruní vb. (sil. mf. într-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrunésc, imperf. 3 sg. întruneá; conj. prez. 3 sg. și pl. întruneáscă

Sursa : ortografic

 

A ÎNTRUN//Í \~ésc tranz. 1) A face se întrunească. 2) (elemente de același tip) A include în sine; a cuprinde; a îngloba; a însuma; a conține; a comporta. /Din întruna

Sursa : NODEX

 

A SE ÎNTRUN//Í pers. 3 se \~ésc intranz. A se aduna laolaltă. /Din întruna

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNTRUNI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru ÎNTRUNI.

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Orientale. Două documente de Ion Luca Caragiale Imperiul otoman suferă și el astăzi, pentru a doua oară, de febra constituțională parlamentară. Este un caz de recidivă. Primul acces, mai ușor, l-a avut, precum se știe, în ajunul războiului cu rușii și românii la sfârșitul anului 1876, când celebrul Midhat-pașa, în calitate de mare vizir, a proclamat o constituție otomană, cu regim parlamentar, suspendată peste puțină vreme de m.s. sultanul. Printre niște hârtii vechi, am găsit acuma un exemplar dintr-o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca semnăm mai jos cu numele nostru, asta o facem, binențeles, numai ca simplu colecționar, iar nu ca autor. I - MESAJUL DE ÎNCHIDERE A CAMERELOR OTOMANE Domnilor senatori, Domnilor deputați, Pentru întâia oară a tunat și v-a adunat laolaltă aici, ca să faceți giumbușuri parlamentare. Trebuie să mărturisim, daca voim a fi ...

 

Alecu Donici - Leul la vânat

Alecu Donici - Leul la vânat Leul la vânat de Alecu Donici Leul, lupul, vulpea și câinele odat', Ca niște buni vecini, s-au fost alcătuit, Cu toții întrunit, Să umble la vânat: Și ce vor căpăta să-mpartă măsurat. Se-ntâmplă dar, că vulpea-ntâi Un cerb frumos au prins, Și adunând pe toți ai săi, Spre jertfă l-au întins. — Acuma e treaba mea, băieți, Le zise leul lor. Voi trebui numai să vedeți Cum eu împart ușor. Și despicând îndat' pe cerb în patru părți, Au zis: "Aceste sunt frățeștile bucăți. Și iată: cea întâi e partea mea de frate; A doua, pe drept ca unui leu se cade; Ș-acea a treia tot mie se cuvine, Precum voi știți prea bine. Iar de a patra, oricare s-ar atinge, Pe loc îl voi

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Alexandru Macedonski - Lewki

Alexandru Macedonski - Lewki Lewki de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I De sidef și de-aur roșu sub al cerului azur, Zvelta insulă apare, și sporește minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, — crini regali, jur-împrejur. Peste-al țărmurilor silex palpitează-o-nflăcărare, Via purpură de sânge a solarei agonii; Mari flamanzi prin aer zboară spre-ale visului domnii Un imperiu de spațiu fără legi și grănițare. Ancorează, marinare! Iată: noaptea s-a lăsat... Și tu, stâncă solitară, fii cu brațele deschise 'Ți sunt frate, căci ca tine sunt și culme și abise, Și-ți aduc un corp în zdrențe și un suflet sfâșiat. II Seară palidă, și-n ceruri, ochi de îngeri plini de raze... Adierea își ascute fremătările pe stânci, Se iuțește, se-ntremează, mișcă unda și-i dă brânci Până ce-n galop o pleacă de-a-n călare pe talaze. Și, ca orgă colosală, geme tot, — se vaită tot... Izbucnește-o disperare strigătoare către astre, Ce zâmbesc din pacea naltă a tăriilor albastre, Unde plânset nu se varsă, ...

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate ...

 

George Crețeanu - Orfanii

George Creţeanu - Orfanii Orfanii de George Crețeanu Informații despre această ediție Vedeau că ceva straniu se petrecea în casă: Femei, bărbați în negru, cari mai toți plângeau; Măicuța lor iubită întinsă pe o masă, De facle înconjurată, și preoții citeau. Deodată copilașii în brațe se luară, Și fără a-și da seama, ei suspinau amar; Mult timp șezură astfel; iar când se deșteptară, Zăriră p'a lor mamă, trecând p'un negru car... Și tot ce mai țin minte, e o grădină, în care Stau șir chipuri de piatră, coloane, lespezi, cruci; Doi oameni în cămașă, săpând o gropă mare, Pe când vibra în aer funebrul glas de tuci. Când seara veni ora, copiii să se culce, Voiră c'altă dată pe mamă-a săruta; Dar în deșert cătară pe mama lor cea dulce Și 'n deșert chemară.... ea, vai! nu s'arăta.... Trecuse miezul nopții, domnea tăcere-adâncă, Ei nu puteau s'adoarmă, se svîrcoleau prin pat: „Frate, zise cel mai mare, ochii n'am închis încă, Me tot gândesc la mamă, de ce ne-o fi lăsat?â€� — „Poate, răspunse micul, pe noi e supărată, Dar e așa ...

 

Gheorghe Asachi - În unire stă tăria

Gheorghe Asachi - În unire stă tăria În unire stă tăria de Gheorghe Asachi Nu-n zădar e scris pe aur În latinelor rostire: Crescunt parvae res concordia (Lucruri mici cresc prin unire); Făr-unire nu-i vârtute În familii, nici în stat, Cum esemple mii trecute De agiuns au arătat. Un părinte bătrân foarte, Propiet acum de moarte, Vrând uni pe fiii săi, Zis-au lor: Blem, feții mei, Cercați dac-a frânge poate Cel mai tânăr dintre voi Ceste dărzi unite toate, Iar în urmă spune-voi Ceea care tari le face. Din fii unul le-au luat, Dar zădarnic au cercat, Și dând altui mai ghibace Întrunit acel baston, Zis-au: Eh, de ești Samson! Și acestui opinteală Au dat numelui sminteală. Mai cercat-au fiul mic, Ce și el n-au frânt nemic. Cu toți timpul lor pierdură, Că unite-n legătură Nici o dardă nu s-au frânt. Atunci tatăl lor li zice: Moale brațe văd aice; Să v-arăt ce încă sânt În asemene-ntâmplare! Dar când astă lăudare O ieu fiii lui drept șagă, Bătrânelul tremurând Întăi dărzile dezleagă Și le frânge-apoi pe rând, Zicând: Fie-vă de știre Că ...

 

Gheorghe Asachi - La cugetarea mea

Gheorghe Asachi - La cugetarea mea La cugetarea mea de Gheorghe Asachi Când întinzi a tale aripi, o, tu, cugete-nfocate, Și-n noianul fantaziei te înalți cu repegiune, Căutând frumoase teme între cele luminate Pentru lira-mi umelită, doritoare să răsune, Ușurel, pe munte Pincio, între pinii verzi răzbate; De virtute și frumˇsețe acolo-i videa minune, Acolo zâna me trece pe cărările-ncântate, Strălucind cu o lumină care niciodată-apune. De la dânsa împrumută lină și blândă lucoare, D-unde-amorul cu virtutea și-nțeleptul spirt derază, Ce dau numelui aice faima cea nemuritoare. În zadar în lume-aiure vei căta ca să se vază Întrunite-ntr-o ființă toate-a cerului odoare, Care către fapte-nalte nencetat

 

Gheorghe Asachi - Vulpea cu coada tăietă

Gheorghe Asachi - Vulpea cu coada tăietă Vulpea cu coada tăietă de Gheorghe Asachi Fabulă O vulpe veche, din cele istețe, Ce-nghițea iepuri, găini și rețe Umblând noaptea la vânat, Încăpu în o capcană, Dar ghibace și vicleană Din cea cursă au scăpat, După ce ea în secret Ș-au lăsat de amanet O bună parte din coadă. Dar, deși cu necomplect, Ideat-au un proiect De-a-ntroduce drept moadă Într-a vulpelor popor Acest port mult mai ușor. Întrunite-n capitală În o serie formală, Vulpele să adunasă. După ce să săturasă Să dizbată-n parlament Despre oi amandament, Vulpea cu nările-n sus În ist mod planul ș-au spus: Pănă când vulpea va căra Coada ce-i povoara sa? Să măture toate cele Stercuri din drum și pavele? Omul nu mai poartă coadă, Să-i urmăm în astă moadă, S-o tăiem, o propun eu, Cine-m dă azi votul său? Dar o vulpe din congres, Ce țintirea au înțăles, Ca proiectul să-ți dispic, Zisu-i-au, cumătră dragă, En întoarnă-te un pic, Ș-adunarea-ndată întreagă Da-ți-va a ei răspuns! Atunci șuier, vuiet mare ...

 

Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor

Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Unirea principatelor de Grigore Alexandrescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 Note I Pe antice monumente am văzut ades sculptate Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate, Sub o mână, o coroană, întrunite figurând; Și în vechea capitală, o măreață mănăstire, [1] După lupte sângeroase monument de înfrățire, De-al Moldovei domn clădită, stă trecutul atestând. II Ce spun aste suvenire? ele-arată că-altădată, Înainte-acelor lupte, în vechimea depărtată, Fii ai Romei cei eterne, acești popoli au fost frați; C-ale lor restriști cumplite au izvor în despărțire, Că la răul ce-i apasă nu pot s-afle lecuire, Decât numai în unirea către care sunt chemați. III Căci de urile interne mult a profitat străinul; Căci în suflete și-n inimi el a infiltrat veninul, Ce corumpe, ce îneacă tot instinctul generos; Căci slăbiți prin moliciune, umiliți prin apăsare, În furtune și în intrigi balotați fără-ncetare, Am uitat noi vechea cale și trecutul glorios. IV Astăzi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de sânge, Virtuți mari de altădată; astăzi ținta vom ajunge Prin credință în ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă%3F Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTRUNI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru ÎNTRUNI.

ÎNTRUNIRE

... ÎNTRUNÍRE , întruniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) întruni și rezultatul ei ; reuniune , adunare ( de oameni ) . - V. întruni

 

COMPLEX

COMPLÉX , - Ă , complecși , - xe , adj . , s . n . 1. Adj . Format din mai multe părți ; care îmbrățișează , care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite . 2. S . n . Întreg , unitate formată din mai multe părți , din mai multe elemente ; sistem care întrunește în sine mai multe laturi , care îmbrățișează mai multe domenii ; combinare , asociere într - un tot a mai multor fenomene , stări de lucruri etc . 3. S . n . Ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale , care determină comportarea ulterioară a

 

ÎNTROLOCA

... ÎNTROLOCÁ , întrolóc , vb . I . ( Reg . ) 1. Refl . A se strânge la un loc , a se întruni , a se reuni . 2. Tranz . și refl . A ( se ) forma , a ( se ) închega , a ( se ) înjgheba . 3 ...

 

ÎNTROLOCAT

ÎNTROLOCÁT , - Ă , întrolocați , - te , adj . ( Reg . ) Strâns la un loc , întrunit , reunit . [ Var . : întrulocát , - ă , întorlocát , - ă adj . ] - V.

 

BALOTAJ

BALOTÁJ , balotaje , s . n . Situație în care , la o alegere , nici un candidat nu întrunește majoritatea de voturi cerută de

 

CONCLAV

CONCLÁV , conclave , s . n . 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați . 2. Sfatul cardinalilor adunați pentru alegerea unui nou papă . 3. Sala în care se întrunește conclavul (

 

CONFERINȚĂ

CONFERÍNȚĂ , conferințe , s . f . 1. Expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul științei , artei , politicii etc . , cu intenția de a informa , de a instrui , de a omagia etc . 2. Reuniune a reprezentanților unor state , ai unor organizații politice , științifice etc . , cu scopul de a dezbate și de a hotărî asupra unor probleme curente și de perspectivă ale activității lor . 3. For superior al unei organizații de partid , care se întrunește pentru a dezbate probleme ale activității organizației , a alege organele sale de conducere etc . 4. Consfătuire ,

 

ELIGIBIL

ELIGÍBIL , - Ă , eligibili , - e , adj . Care întrunește condițiile spre a fi ales într - o funcție sau într - un organ

 

EXEMPLU

EXÉMPLU , exemple , s . n . 1. Ceea ce servește drept model , ceea ce servește pentru a ilustra ceva ; persoană care , prin calitățile sale , poate servi drept model ; pildă . 2. Caz sau fapt tipic care întrunește caracteristicile unei categorii întregi , citat pentru a lămuri , a sprijini o idee , o

 

GROZĂVENIE

GROZĂVÉNIE , grozăvenii , s . f . ( Pop . și fam . ) 1. Faptul de a fi groaznic ; aspect groaznic , situație groaznică . 2. ( Concr . ) Lucru sau ființă înfricoșătoare . 3. Faptul de a ieși cu totul din comun prin calitățile sale ; însușirea unui lucru cu deosebite calități ; grozăvie . 4. ( Concr . ) Lucru sau ființă care întrunește calități deosebite , ieșite din comun ; grozăvie . 5. Fig . Număr , cantitate mare ; mulțime ( de . . . ) . - Grozav + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...