Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMBOLDI, ÎNDEMNARE, ASMUȚI, HĂI, SUMUȚA, ÎMBIA, ÎMBOLDITOR, ÎMPINGE, ÎNDEMN, ȚIU, APORT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ÎNDEMNA: INDEMNA, INDEMNĂ.

 

ÎNDEMNA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNDEMNÁ, îndémn, vb. I. Tranz. 1. A convinge pe cineva facă ceva, a chema la o acțiune; a îmboldi, a stimula, a impulsiona; a îmbia. ** Refl. A se apuca de ceva (în urma unei stimulări); a se hotărî la ceva. ** Refl. recipr. Fig. A se lua la întrecere, a se îmboldi unul pe altul. 2. A sili un animal pornească sau meargă mai repede. ** Intranz. (Reg.; despre animale) A se sili la drum, a înainta trăgând. - Lat. *indeminare.

Sursa : DEX '98

 

ÎNDEMNÁ vb. v. constrânge, convinge, decide, determina, face, forța, hotărî, îndupleca, obliga, sili.

Sursa : sinonime

 

ÎNDEMNÁ vb. 1. a îmboldi, (înv. și reg.) a dudui. (A \~ un animal la mers.) 2. v. stimula. 3. v. îmboldi. 4. a ațâța, a îmboldi, (fig.) a mușca. (Cine-l \~ facă asta?) 5. a stimula, (grecism înv.) a parachinisi, (fig.) a împinge, (pop. fig.) a înghimpa, a mișca. (Totul îl \~ procedeze astfel.) 6. a (se) îmbia, a (se) pofti. (Se \~ ca fata la măritat.) 7. v. însufleți. 8. v. sfătui.

Sursa : sinonime

 

îndemná vb., ind. prez. 1 sg. îndémn, 3 sg. și pl. îndeámnă

Sursa : ortografic

 

A SE ÎNDEMNÁ îndémn intranz. (despre ființe) A se lua la întrecere (unul cu altul) (stimulându-se reciproc). \~ la fugă. /<lat. indeminare

Sursa : NODEX

 

A ÎNDEMNÁ îndémn 1. tranz. 1) (persoane) A determina prin îndemnuri ( efectueze o acțiune); a îmboldi; a impresiona. \~ la lucru. 2) (animale) A impune (prin îmboldire, strigăte, șuierături) pornească din loc sau meargă mai repede. \~ caii. 2. intranz. (despre animale folosite ca forță de tracțiune) A merge mai repede; a da zor; a grăbi. \~ un animal la mers. /<lat. indeminare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNDEMNA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 224 pentru ÎNDEMNA.

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu Mihai Cuciureanu de Alecu Russo România literară la deschiderea ei a început cu o notiță tristă despre o pierdere mare ce a făcut neamul românesc cu Neculai Bălcescu, nu numai ca un cercetător de istoria neamului, dar ca o inimă aprinsă de râvna neamului. Astăzi mai trecem încă o pierdere, și România își va face o datorie sfântă a deschide coloanele sale la toate biografiile oamenilor și tinerilor, ce au lucit ca stele luminoase cu fapta sau cu nădejdea pe cerul ist întunecat încă al deșteptării și al falei românești. Fără a schimba nimică, dăm publicului notița lui Mihai Cuciureanu, ce ni s-a împărtășit de familia lui în următorul chip: "Mihail Cuciureanu — născut în 5 noiembrie 1819 în Botoșani. Părinții săi, boieri cinstiți și prețuiți în opinia publică, au sădit cu înlesnire în primitoarea inimă a pruncului și a junelui principiile religiei creștine și iubirea de neatârnare de care el însuși era cu preferință stăpânit. După ce primise pe bazele acestor principii, în casa părintească, pregătirea elementară, asupra căreia răposatul acum padagog Ch. de Du-chet , bărbat pre iubitor ...

 

Emil Gârleanu - În curtea mea

... rațele; parcă-s totdeauna văduve, așa-s de ursuze. Mișcând mereu din ciotul cozii, la dreapta și la stânga, ca și când dânsa le-ar îndemna și îndrepta trupul încotro s-apuce, știu numai să-și desfacă lopățelele pliscului, să se linciurească-n apă. Dar bate soarele tare. Pune-ți mâna ...

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea drept de a fi preferat înaintea alegerei mele, fiindcă nu este mai presus de atâte alte țări, unde-i de asemene bine, ba poate și mai mult. Iubirea de patrie este numai un egoism obștesc a unui număr de oameni, carii locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica

Ion Luca Caragiale - Literatura şi Politica Literatura și Politica de Ion Luca Caragiale Stimate oaspete și stimați meseni, Pentru întâia oară mă găsesc într-o adunare politică - nu e cea d-întâi la care iau parte: de douăzeci și cinci de ani, iubirea de artă m-a îndemnat să scap cât mai puține din cele ce s-au ținut la noi, - o adunare politică unde am auzit că se vorbește de altceva și mai ales că se gândește la altceva decât la treburi și izbânzi materiale. E drept că de vorbe mari - libertate, naționalitate, constituționalitate și celelalte - n-am fost de loc lipsit: am auzit destule... n-am să mă plâng. N-auzisem însă până astă seară că Politica este ceea ce credeam și eu că trebue să fie - arta de a evoca toate izvoarele de energie proprie a unei națiuni, de a le regula curgerea, garantându-le alimentarea continuă, și de ale face ca toate împreună să producă acea putere de particulară existență, putere care singură înseamnă locul ce trebue să-l aibă un popor în complexul lumii. Ei ! m-am învrednicit astă seară s-auz în sfârșit, dela valoroșii ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria de Antim Ivireanul Că căută spre smereniia slujnicii sale că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Pomenirea drepților cu laude, zicea preaînțeleptul Solomon, și blagosloveniia Domnului pre capetele lor. Drept acĂ©ia toț sfinții, fără de nici un prepus sunt drepț înaintea lui Dumnezeu și sunt blagosloviț. Iar mai dreaptă și mai blagoslovită în ceriu și pre pământ nu iaste alta decât Fecioara Maria, pentru căci s-au învrednicit de au născut, ca o sfântă ce iaste decât toți sfinții, pre sfântul și adevăratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a căruia preasfânta Adormire prăznuiaște luminat astăzi sfânta besĂ©rică. Și măcar că eu nu sunt vrĂ©dnic a zice nimica întru cinstea și lauda ei, pentru întunecarea ce are mintea mea, de mulțimea păcatelor, iară încăș, după putință vom zice cĂ©lea ce ne va lumina prin rugăciunile ei, lumina cea adevărată, Hristos. Ce vă pohtesc să ascultaț cu dragoste. Că căută spre smereniia i proci. Fără de nici un prepus să ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Dumineca Florilor 2 Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor de Antim Ivireanul MĂ©rgeț în satul carele iaste înaintea voastră și numaidecât veți găsi o asină legată și mânzul cu ia. Dezlegându-o, o aduceți și, de va zice cineva ceva, veți zice că acĂ©stia Domnului trebuesc și numaidecât va trimite pre iale. Cum va putea fi adevărat Domnul tuturor făpturilor a-i fi lipsă de niște dobitoace ca acĂ©stia? Că de i-au fost lipsă de cară și de căruțe, ca să meargă undevaș, are el cu mult mai slăvite și mai lăudate cară decât acĂ©stia; că zice David, Psalm 17: S-au suit pe heruvimi și au zburat; zburat-au pe arepile vântului. De sunt, drept acĂ©ia carăle lui Dumnezeu acĂ©stia, cum i-au fost lipsă a să purta de niște dobitoace netrĂ©bnice, ca acĂ©stia? Lipsă i-au fost nu numai pentru sine, ci mai vârtos pentru mine, că mă îngroziia pre mine mai de demult mărirea acĂ©ia de care iaste scris: Înfricoșat iaste cela ce ia sufletele boiarilor, înfricoșat iaste mai mult decât împărații pământului. Și iarăș zice ...

 

Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)

Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi) Melancolie de Constantin Negruzzi Publicată în Almanah literar pe anul 1839 , București, 1839 O puternică plecare ce nu rabdă-mpotrivire Mă îndeamnă să cânt astăzi acea tânără simțire Ce-n singurătate numai își are locașul seu, Dar ceresc trimis în lume din sânul lui Dumnezeu. Fie ca aceste versuri ce curând vor fi uitate Să aducă alinare vrunor inimi întristate, Și resfirând pe-a lor cale niște nemernice flori, Să le-mprăștie necazul ș-ai supărărilor nori; Căci plăcerile sunt multe care vin din bucurie, Însă nu puține are și dulcea melancolie; Ș-un om simțitor alege, decât agere clătiri, Pe ale melancoliei liniștitele uimiri. Îl privești cătând să afle în al artelor locașe Nu icoane renumite, pomeniri mândre, trufașe, Ci tabloul melanholic unde-un june-amorezat Stă jălind pe străini țărmuri de iubita-i depărtat; Sau un tânăr ce suspină întru-o singurătate, Suferind pentru-a sa țară, pentru drept și libertate. Câte ori a zilei rază îl găsește încă treaz, Adâncit în reverie și cu lacrimi pe obraz! Câte ori petrece noaptea absorbit întru gândirea Unui fulger de nădejde ce-i menise fericirea, Cugetând la suvenirea unor ...

 

Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri) Alecu Russo de Vasile Alecsandri I A. Russo, trimis de copil într-un institut din Elveția, săvârși studiile colegiale și se întoarse în Moldova la 1838 cu o colecție de încercări poetice scrise în limba franceză. Printre aceste bucăți inspirate de amorul libertății se găsea și o imprecare violentă contra tiranilor, ce-i cauza oarecare supărări în Viena din partea poliției. Soarta lui îl puse chiar din prima-i junie în față cu prigonirea guvernelor despotice, însă această prigonire nu putu să schimbe întru nimic vesela nepăsare a caracterului său. După întoarcerea sa în țară, Russo locui vreo doi ani la o moșie părintească din munți, și acolo, trăind în frăție cu natura, el se îndrăgi mult de tot ce purta sigiliul naționalității: obiceiuri, costumuri, dansuri și mai cu seamă legende și poezii poporale. Chiar de pe atuncea, adică la 1839, el începu să adune câteva fragmente de cântece bătrânești și să scrie impresiile în limba franceză, însă toate acele manuscripte s-au pierdut. Singura compunere importantă ce a scăpat, pentru gloria literaturii noastre, este admirabila Cântare a României, tradusă mai târziu în românește de N. ...

 

Ion Luca Caragiale - La conac

Ion Luca Caragiale - La conac La conac de Ion Luca Caragiale Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tânăr în buiestru țâcanit... N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două sulițe; înainte de nămiezi, are să ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Copil sărman...

Ştefan Octavian Iosif - Copil sărman... Copil sărman... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Din raiul mîndrilor Bucegi Ce te jelesc de ani întregi, Ce dor atît de nențeles Te-a îndemnat să vii la șes ?       Credeai c este la oraș       Norocul tău, biet păstoraș... Ca un copil nepriceput, Amar de tine, n-ai știut Ce griji, ce patimi, ce nevoi Ne bîntuie în veci pe noi...       O, n-ai știut, biet, păstoraș,       Ce tristă-i viața la oraș ! Și ne-ai venit așa curat Ca gîndul care te-a furat, Și-atît de blînd te-ai încrezut În toate cîte le-ai văzut.       Că nu știai, biet păstoraș       Ce lume rea e la oraș ! La porți închise ai bătut, Pe căi greșite te-ai pierdut. Și steaua fără de noroc Te-a urmărit din loc în loc.       Străin de toți biet păstoraș,       În goana oarbă din oraș... Acum în darn plîngi nopți întregi De dorul mîndrilor Bucegi ; Te-ai reîntoarce, și-i tîrziu, Tot e-ntuneric și pustiu...       Ce-ai căutat tu la oraș,       Sărmane

 

Ștefan Octavian Iosif - Surorile

Ştefan Octavian Iosif - Surorile Surorile de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Acolo, noaptea, se zărește Lumină pînă dinspre zori, Și toată casa auiește, Acolo cîntă trei surori ! Lucrează-ntr-una la dantele, Pe deget firul răsucind, Și se îndeamnă în de ele Când gîndurile le cuprind. Ah ! migăli-veți toată viața Dantele pentru cei bogați? Abia vi se plătește ața Pe care voi o

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDEMNA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru ÎNDEMNA.

ÎMBOLDI

... animal cu prăjina , cu bățul , cu nuiaua sau , p . ext . , a lovi un animal cu bățul , cu nuiaua spre a - l îndemna la mers , la tras . 2. Tranz . Fig . A îndemna , a împinge pe cineva la o acțiune ; a stimula . 3. Refl . recipr . și tranz . A ( se ) lovi cu coatele ...

 

ÎNDEMNARE

... ÎNDEMNÁRE , îndemnări , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) îndemna ; îndemn . - V. îndemna

 

ASMUȚI

... ASMUȚÍ , asmút , vb . I . 1. Intranz . A îndemna ( prin strigăte ) un câine să urmărească , să atace pe cineva ; a întărâta un câine . 2. Fig . A stârni , a instiga ...

 

HĂI

... HĂÍ^2 , hăiesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A îndemna boii sau vacile la mers . HĂI ^1 interj . 1. ( Reg . ) Termen familiar cu care te adresezi cuiva ; bre , fă . 2. Strigăt cu care se îndeamnă ...

 

SUMUȚA

... SUMUȚÁ , sumúț , vb . I . 1. Tranz . ( Pop . ) A ațâța , a îndemna pe cineva să pornească împotriva cuiva ; a asmuți . 2. Intranz . ( Reg . ) A scoate sunete specifice țuguind buzele , pentru a îndemna ...

 

ÎMBIA

... ÎMBIÁ , îmbíi , vb . I . Tranz . și refl . recipr . A ( se ) îndemna

 

ÎMBOLDITOR

ÎMBOLDITÓR , - OÁRE , îmbolditori , - oare , adj . ( Rar ) 1. Care îmboldește , îndeamnă , stimulează la acțiune . 2. Fig . ( Despre vorbe ) Care înțeapă ; caustic , înțepător , usturător . - Îmboldi + suf . -

 

ÎMPINGE

... apăsare . 2. Tranz . A face să înainteze ; a duce , a purta ( până departe ) . 3. Tranz . Fig . A îndemna , a îmboldi . 4. Refl . A se înghesui pentru a putea merge înainte . 5. Tranz . ( Înv . ) A izgoni ...

 

ÎNDEMN

... ÎNDÉMN , îndemnuri , s . n . Faptul de a îndemna

 

ȚIU

ȚIU ^2 , țiuri , s . n . ( Reg . ) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă , cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit , se desprind blocurile de gheață etc . 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă , folosită în dulgherie . 3. Târnăcop de oțel , de forma unei bare cu secțiune a pătrată , ascuțită la capete și puțin arcuită , folosit de mineri . - Et . nec . ȚIU ^1 interj . ( Adesea repetat ) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung , ascuțit , cu rezonanță metalică . 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers . -

 

APORT

APÓRT^2 , aporturi , s . n . Contribuție materială , intelectuală , morală etc . adusă de cineva într - o acțiune comună . APÓRT^1 interj . Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...