Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RIZAT, SCRIJELI, SCRIJELIRE, SCRIJELITURĂ, ZDRELITURĂ, ZGÂRIAT, ZGĂIBAT, ZGAIBĂ ... Mai multe din DEX...

ZGÂRIETURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZGÂRIETÚRĂ, zgârieturi, s.f. Tăietură superficială sau urmă pe suprafața unui obiect făcută de un corp ascuțit și dur; rană ușoară, urmă lăsată pe piele de unghii, de gheare sau de un corp ascuțit. [Pr.: -ri-e-] - Zgâria + suf. -ătură.

Sursa : DEX '98

 

ZGÂRIETÚRĂ s. crestătură, scrijeleală, serijelitură, (Transilv. și Maram.) sferditură. (O \~ pe supra-fața băncii.)

Sursa : sinonime

 

zgârietúră s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. zgârietúrii; pl. zgârietúri

Sursa : ortografic

 

ZGÂRIETÚR//Ă \~i f. 1) Rană ușoară făcută cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. 2) Urmă pe suprafața unui obiect, produsă de ceva ascuțit. [G.-D. zgârieturii; Sil. -ri-e-] /a zgâria + suf. \~tură

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ZGÂRIETURĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ZGÂRIETURĂ.

Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea

Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea Boierul Iorgu Buhtea de Emil Gârleanu Boierul Iorgu Buhtea și Toader Buhtea, nepotul lui, înfățișau cea mai aleasă spiță a boierimii moldovenești. Neamul Buhteștilor, nu prea numeros, coborâtor mai mult în partea bărbătească, fusese alcătuit din oameni isteți la minte și tari la trup; unii dintre dânșii încheiaseră cu bine suta de ani. Mihai Buhtea, tatăl boierului Iorgu, murise în vârstă de o sută cinci ani. Pe un molitvenic, rămas din moși strămoși în neamul Buhteștilor, boierul Iorgu găsi însemnat, de mâna părintelui său, postelnicul Mihai, următoarele: Azi în 23 dechemvrie, în anul de la Hristos 1821, am trecut patru ani peste sută. În decembrie 1822 postelnicul muri. Boierul Iorgu își amintea bine chipul măreț, încununat de părul alb ca omătul, al părintelui său. Tot pe molitvenicul acesta, postelnicul se încercase să-și facă spița neamului. Cel mai vechi, un Gheorghe Buhtea, căzuse bănuia postelnicul în lupta de la Valea Albă, purtată de Ștefan-Vodă împotriva turcilor: cam de la acea luptă, spunea însemnarea, numele lui Gheorghe Buhtea nu se mai pominește, numai doar al frățâne-său Radul. Acesta, Radul, avu și dânsul un băiat și o fată, Ruxanda, cel mai vechi ...

 

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul — plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ...

 

Ioan Slavici - Moara cu noroc

Ioan Slavici - Moara cu noroc Moara cu noroc de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII I — Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și să dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. Voi știți, voi faceți; de mine să nu ascultați. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa: de aceea, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZGÂRIETURĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ZGÂRIETURĂ.

RIZAT

RIZÁT , - Ă , rizați , - te , adj . ( Despre piese ) A cărei suprafață prezintă șanțuri superficiale sau zgârieturi , produse prin uzură din cauza frecării cu altă piesă pe care alunecă sau din cauza întreținerii

 

SCRIJELI

SCRIJELÍ , scrijelésc , vb . IV . Tranz . A face pe o suprafață zgârieturi sau tăieturi superficiale cu o unealtă ascuțită sau tăioasă : a zgâria , a cresta . [ Var . : scrijelá vb .

 

SCRIJELIRE

... SCRIJELÍRE , scrijeliri , s . f . Acțiunea de a scrijeli și rezultatul ei ; zgârietură

 

SCRIJELITURĂ

... SCRIJELITÚRĂ , scrijelituri , s . f . Tăietură , zgârietură

 

ZDRELITURĂ

... ZDRELITÚRĂ , zdrelituri , s . f . Rană produsă prin zdrelire ; zgârietură

 

ZGÂRIAT

ZGÂRIÁT , - Ă , zgâriați , - te , adj . Cu zgârieturi . [ Pr . : - ri - at ] - V.

 

ZGĂIBAT

ZGĂIBÁT , - Ă , zgăibați , - te , adj . ( Reg . ) Cu zgârieturi ; cu cicatrice . - Zgaibă + suf . -

 

ZGAIBĂ

... ZGÁIBĂ , zgaibe , s . f . 1. Bubă mică , rană , zgârietură care a început să prindă coajă . 2. ( Pop . ) Boală de ochi . 3. ( Pop . ) Boală a vitelor , constând în apariția unor bubulițe ...