|
|
||
Vezi și:PERFECȚIONISM,
UNIONISM,
ȚĂRĂNISM,
AGRARIANISM,
AGRIOTIMIE,
AMERICANISM,
APETENȚĂ,
BALZACIANISM,
BOVARISM,
CALOFILIE,
CARIERISM
... Mai multe din DEX...
TENDINȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TENDÍNȚĂ, tendințe, s.f. 1. Dispoziție firească pentru ceva, înclinare, năzuință; pornire, acțiune conștientă spre un scop determinat. ** Orientare comună a unei categorii de persoane; direcție. ** Evoluție a cuiva într-un anumit sens. 2. Forță care face ca un corp să se miște într-o anumită direcție; direcția pe care o are un corp în mișcare. - Din fr. tendance.Sursa : DEX '98 TENDÍNȚĂ s. 1. aplecare, dispoziție, înclinare, înclinație, pornire. (\~ de a exagera.) 2. v. aspi-rație.Sursa : sinonime tendínță s. f., g.-d. art. tendínței; pl. tendínțeSursa : ortografic TENDÍNȚ//Ă \~e f. 1) Orientare conștientă spre un anumit scop. 2) Dorință puternică; năzuință; aspirație. 3) (în opere artistice) Poziție social-politică a autorului; atitudine față de realitatea reflectată. 4) Direcție de mișcare a unui corp aflat sub acțiunea unei forțe. 5) Orientare comună a unei categorii de persoane. 6) Evoluție într-un anumit sens. [G.-D. tendinței] /Sursa : NODEX TENDÍNȚĂ s.f. 1. Dispoziție firească pentru ceva; înclinare, aplecare; năzuință. 2. Reflectare în opera de artă a concepției despre lume a autorului, a atitudinii lui față de realitatea prezentată. 3. Forța care face ca un corp să se miște într-o anumită direcție; direcția pe care o are un corp în mișcare. [Cf. fr. tendance, it. tendenza].Sursa : neologisme TENDÍNȚĂ s. f. 1. dispoziție firească pentru ceva; înclinare, aplecare; năzuință. 2. reflectare în opera de artă a concepției despre lume a autorului, a atitudinii lui față de realitatea prezentată. 3. forța care face ca un corp să se miște într-o anumită direcție; direcția pe care o are un corp în mișcare. 4. (p. ext.) orientare, direcție. (< fr. tendance)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TENDINȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru TENDINȚĂ. Cincinat Pavelescu - Unei doamne ... Cincinat Pavelescu - Unei doamne Unei doamne de Cincinat Pavelescu din tabăra lui Tony Bacalbașa, apărătoare a artei cu tendință Doamnă, mi-e cu neputință Să scriu versuri cu tendință Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă ... l înconjoară; creațiunea artistului va exprima, într-un fel ori în altul, tendințele epocii în care trăiește, ale societății în care trăiește. Deci, artă fără tendință Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale) ... subtile, cu o argumentare și o demonstrație uluitoare. Pe atunci se începuse în Adevărul literar faimoasa polemică asupra artei pentru artă și asupra artei cu tendință. Campionul artei cu tendință era strălucitul și spiritualul ziarist și pamfletar Tony Bacalbașa. Vlahuță susținea teza contrarie, a artei pentru artă, având în contra-i și autoritatea ... o seară, miezul discuției cu învingătorul său argument: Te miri cum este cu putință Să vezi pe critici că se ceartă: Când pentru arta cu tendință. Când pentru arta pentru arta! Și-n vrajba lor înflăcărată Să nu-i auzi nici un moment, Vorbind de arta-adevărată, Adică arta... cu talent ... lui Tony Bacalbașa, iam făcut să se reconcilieze lângă un pahar de Porto, cu acest madrigal improvizat frumoasei polemiste, care-mi ceruse câteva versuri cu tendință. Doamnă, mi-e cu neputință Să scriu versuri cu tendință, Dar cum mă silești să-ți fac, Voi învinge-anevoința, Însă numai cu tendința Să vă plac! Ca să-l mai necăjesc pe maestrul Caragiale ... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... ... aranjez materiile din sertare pentru numărul de lux... Ia să vedem ce putem stoarce cu foarfeca, această presă idraulică a redacției. Artă fără tendință și tendință cu artă, sau Artă cu tendință și tendință fără artă — 65 de file, cu va urma — studiu estetic de palpitantă actualitate! Rolul presei ca a patra putere în statul ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism ... A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința ... Alexandru Mocioni - Conștiința națională Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ... Cincinat Pavelescu - Criticilor ... Cincinat Pavelescu - Criticilor Criticilor de Cincinat Pavelescu Te miri cum este cu putință Să vezi pe critici cum se ceartă, Când pentru arta cu tendință, Când pentru arta pentru artă. Și-n vrajba lor înflăcărată, Să nu-i auzi nici un moment, Vorbind de arta-adevărată, Adică arta cu talent ... Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta BuÂcovinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naiviÂtatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idioÂmul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ... Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel) ... toată frăția aceea aparentă de ierburi și de ramuri ce se amestecă, în toate trupurile acelea vii, în cari urcă și stăruie ceva, e o tendință numai; aceea egoistă, de a fi singur și de a lupta pe socoteala sa pentru a-și apăra ființa ... Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Împrumutarea formei de Garabet Ibrăileanu În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom analiza eminescianismul și, arătând pricinile lui, vom înțelege de ce împrumutarea formei nu răstoarnă cele spuse de noi în articolul trecut. Eminescienii sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți simțim, dar nu toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa ... Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TENDINȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 124 pentru TENDINȚĂ. ... PERFECȚIONÍSM s . n . 1. Tendință de a atinge perfecțiunea . 2. ( Med . ) Tendință ... UNIONÍSM s . n . Tendința de a se uni , de a se grupa într - o uniune ; curent , concepție având la bază această tendință ȚĂRĂNÍSM , s . n . 1. Tendința unor scriitori de a - și alege motive de inspirație din viața țărănească . 2. Vorbă , faptă , comportare grosolană , jignitoare . - Țăran + suf . - ... AGRARIANÍSM s . n . Tendință de a menține agricultura ca principală ramură a economiei ; teorie economică opusă industrialismului , care acordă prioritate dezvoltării agriculturii . [ Pr . : - ri - a ... ... AGRIOTIMÍE , agriotimii , s . f . Tendință ... AMERICANÍSM , americanisme , s . n . 1. Fel de a fi , expresie etc . proprie americanilor ( 1 ) . 2. Tendință ... APETÉNȚĂ s . f . ( Livr . ) Tendință ... BALZACIANÍSM s . n . Ceea ce este specific operei balzaciene ; tendință ... BOVARÍSM s . n . Tendință ... CALOFILÍE s . f . ( Lit . ) Tendință de a da expresiei literare o atenție deosebită sau excesivă ; expresie ( extrem sau excesiv de ) cizelată într - o operă literară ; calofilism . - Calofil + suf ... ... CARIERÍSM s . n . Tendință Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||