Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: STAȚIONAR

  Vezi și:BIVUAC, AVANPORT, AVANPOST, CANTONAMENT, CHEIAJ, CONSEMNA, ELECTROCINETIC, LAGĂR, OPRIRE, PARC, STAȚIONAR ... Mai multe din DEX...

STAȚIONARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STAȚIONÁRE, staționări, s.f. Faptul de a staționa; oprire. [Pr.: -ți-o-] - V. stationa.

Sursa : DEX '98

 

Staționaremișcare

Sursa : antonime

 

STAȚIONÁRE s. oprire, staționat. (Loc de \~; \~ în fața spitalului este oprită.)

Sursa : sinonime

 

staționáre s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. staționării; pl. staționări

Sursa : ortografic

 

STAȚIONÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a staționa; oprire, ședere pe loc; staționat. ** Rămânere în același loc a unui autovehicul un timp mai mare de 5 minute. [Pron. -ți-o-. / < staționa].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru STAȚIONARE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru STAȚIONARE.

Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale

Nicolae Filimon - Ghibelini şi guelfi sau diferite partide muzicale Ghibelini și Guelfi sau diferite partide muzicale de Nicolae Filimon Daca politica își are facțiunele sale sau doctrinarii săi de diferite nuanțe și culori, nici muzica nu fu scutită de asemenea lupte, are și ea partidele sale împărțite în retrograzi, staționari, progresiști etc. Omul, înainte de toate, e om și în calitatea aceasta își are slăbiciunele sale provenite ori în construcțiunea fizică, sau din felul educațiunei ce a primiit; d-aci vine diferința de caracter și de opiniune care produc discuțiunele și provoacă la luptă individ cu individ și națiune cu națiune, luptă egoistă și de multe ori teribilă, ce nu va înceta poate niciodată. Într-una din serile trecute ne aflam în casa unuia din amicii noștri; între alte persoane ce veniseră acolo ca să-și omoare timpul erau și vro două-trei din notabilitățile muzicale ale capitalei noastre. Din discuțiune în discuțiune, ajunseră la muzică. — Cine din d-stră a fost la Teatrul italian ca să asculte frumoasa operă Il Trovatore? întrebă unul din adunare. — Noi am fost, răspunseră mai mulți dintr-o dată. — Ei bine, cum v-ați mulțumit de ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STAȚIONARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru STAȚIONARE.

BIVUAC

BIVUÁC , bivuacuri , s . n . 1. Staționare temporară a trupelor în afara localităților sau a taberelor ; porțiunea de teren pe care se face această staționare . 2. ( Rar ) Adăpost al alpiniștilor sau al turiștilor ( mai ales în timpul nopții ) . [ Pr . . - vu -

 

AVANPORT

AVANPÓRT , avanporturi , s . n . Zonă amenajată la intrarea într - un port , pentru o scurtă staționare a

 

AVANPOST

AVANPÓST , avanposturi , s . n . Subunitate militară de siguranță , instalată în fața forțelor principale proprii aflate în staționare sau în apărare ; poziție pe care se află o asemenea

 

CANTONAMENT

CANTONAMÉNT , cantonamente , s . n . 1. Staționare vremelnică ( a unor unități militare ) într - o localitate , în afara cazarmei ; loc unde sunt instalați cei cantonați . 2. Loc de cazare special amenajat și perioada de timp în care o echipă sau un lot de sportivi se pregătesc în comun ( în vederea participării la o competiție de

 

CHEIAJ

CHEIÁJ s . n . Staționare la chei ( 1 ) a unei nave . - Chei + suf . -

 

CONSEMNA

CONSEMNÁ , consemnez , vb . I . Tranz . 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într - un proces - verbal , într - o minută etc . ; p . gener . A înregistra , a însemna , a nota . 2. A depune bani spre păstrare și fructificare la o organizație de stat care are sarcina de conservare a sumelor de bani . 3. A interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă , din locul de staționare sau părăsirea navei , pentru un anumit timp , din motive sanitare , disciplinare , securitate etc . - Con ^1 + semna ( după fr .

 

ELECTROCINETIC

ELECTROCINÉTIC , - Ă , electrocinetici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție . 2. Adj . Care se referă la electrocinetică ( 1 ) , care aparține

 

LAGĂR

LÁGĂR , lagăre , s . n . I. 1. Loc de staționare a trupelor în corturi sau în barăci ; tabără , campament . 2. Loc în care sunt ținuți închiși și sub supraveghere prizonierii de război sau , în regimurile totalitare , persoanele considerate ostile regimului . 3. ( În trecut ) Totalitatea statelor și a persoanelor care luptau pentru aceeași idee social - politică . II. Organ de mașină pe care se sprijină și se ghidează o axă , o osie , un

 

OPRIRE

OPRÍRE , opriri , s . f . Acțiunea de a ( se ) opri și rezultatul ei ; încetare a unei acțiuni , a unei mișcări , rămânere pe loc ; staționare , stagnare ; oprit ^1 . V.

 

PARC

PARC , parcuri , s . n . 1. Suprafață întinsă de teren , de utilitate publică , cu plantații , alei și diferite construcții , amenajată pentru agrement . 2. Loc de staționare și de garare mai îndelungată a vehiculelor sau de depozitare a materialelor ; p . ext . vehiculele și materialele aflate în acest

 

STAȚIONAR

STAȚIONÁR , - Ă , staționari , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu variază câtva timp ; constant . 2. ( Despre un mediu fluid ) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp ; ( despre un câmp de forțe ) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp . II. S . n . 1. Serviciu într - un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați ( pentru un timp mai scurt ) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament . 2. ( Înv . ) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr - un port . [ Pr . : - ți -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...