Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:REȚETAR, PRESCRIPȚIE, RECEPTURĂ, GALENIC, SPECIALITATE ... Mai multe din DEX...

REȚETĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REȚÉTĂ, rețete, s.f. 1. Formulare în scris a unei doctorii și a modului de a o prepara; prescripție a medicamentelor necesare unui bolnav; p. ext. hârtia pe care medicul a scris această prescripție medicală. 2. Ansamblu de indicații privind materiile prime, proporția, modul de preparare pentru obținerea unui anumit produs, a unei mâncări, a unei băuturi etc. 3. Fig. Soluție practică pentru rezolvarea unui lucru, a unei situații dificile etc. ** Mijloc, procedeu. 4. Sumă de bani realizată din vânzarea unui spectacol. - Din ngr. reséta. Cf. it. %ricetta%, fr. %recette.%

Sursa : DEX '98

 

REȚÉTĂ s. prescripție, (înv.) ordonanță. (\~ medi-cală.)

Sursa : sinonime

 

rețétă s. f., pl. rețéte

Sursa : ortografic

 

REȚÉT//Ă \~e f. 1) Prescripție eliberată de medic, în care se indică medicamentele nece-sare unui bolnav și modul lor de administrare. 2) Formular pe care este scrisă o asemenea prescripție. 3) Ansamblu de indicații privind modul de preparare a unei mâncări sau a unei băuturi. 4) fig. Soluție practică pentru rezol-varea unei probleme dificile. / < ngr. retsétta, germ. Rezept, fr. recette

Sursa : NODEX

 

REȚÉTĂ s.f. 1. Ordonanță, prescripție medicală. ** Formular special pe care medicul prescrie medicamentele. ** Indicație pentru prepararea unei mâncări sau băuturi. 2. (Fig.) Soluție practică pentru rezolvarea unui lucru, a unei situații diferite. ** (Fig.) Formulă stereotipă; șablon. 3. Sumă de bani realizată din vânzarea biletelor la un spectacol etc. [< fr. recette, cf. it. ricetta].

Sursa : neologisme

 

REȚÉTĂ s. f. 1. prescripție medicală. 2. indicație pentru prepararea unei mâncări sau băuturi. * (chim.) ansamblu de indicații pentru obținerea unui anumit produs. 3. (fig.) soluție practică pentru rezolvarea unui lucru, a unei situații. * (fig.) formulă stereotipă; șablon. 4. sumă de bani realizată din vânzarea biletelor la un spectacol. (< ngr. retseta, germ. Rezept, fr. recette, rus. reţept)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru REȚETĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru REȚETĂ.

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... căpătarea talentului și frumoaselor daruri intelectuale pe cari nu le-ai avut niciodată. Ca toate marile invențiuni, și aceasta este neînchipuit de simplă. E o rețetă care se poate face cu prea puțina cheltuială în orice familie. Iei: dureri și chinuri sociale, năzuințe, avânturi și idealuri sociale; le pisezi tare la ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... pomi a adăstat trăsura, vioi a sunat un clopoțel, din ce în ce mai grăbit a înnegrit Hipocratul o rețetă, și rîul alb al drumului l-a oprit la altă casă, de unde l-a luat și l-a mînat ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

Dimitrie Anghel - Arivistul Arivistul de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Reflexiile unui poet", în Tribuna [Arad], XV, 74, 1 [14], apr. 1911, p. 1—2. Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a se manifesta. El se pleacă, se multiplică, șerpuiește, ciulește urechea ici să asculte, prinde o vorbă pe care o reține, căci îi va trebui mai tîrziu, violează intimitățile și are o serie nesfîrșită de măști pe care le preschimbă după împrejurări. Calități mari de inteligență, ori substrat de cultură serioasă nu e nevoie să aibă. Pospaiul e de ajuns și, cînd nici nu te gîndești, din omul infim de ieri, din nevoiașul ce împărțea cu noi toți, cei nepăsători de soartă, nevoile, îl vezi deodată ajuns cine știe unde. Pentru aceasta e drept că a cheltuit o energie incontestabilă. Visurile nu l-au ținut pe loc, idealurile de asemeni i s-au părut un bagaj inutil, și e știut că, cu cît ai mai multe bagaje, cu atît e mai greu de călătorit. Eu unul am cunoscut mulți de aceștia și le dau dreptate, pentru că, oricum, au muncit în felul lor. Și-au trudit mintea în fel ...

 

Gelu Vlașin - Sindromul de clerambault

... Gelu Vlaşin - Sindromul de clerambault Sindromul de clerambault de Gelu Vlașin sînt liber să-mi omor timpul cu poze rețetă și cuvinte clișeu printre care tu ai ascuns poemele lui fabricio și deo-stick-ul ceciliei cu autograful de la marius cînd mima nebunia sînt ...

 

Gheorghe Asachi - Consultul

Gheorghe Asachi - Consultul Consultul de Gheorghe Asachi Dineoară-n sat la țară Un boier pătimea mult, Încât din giur s-adunară Doftori doi la un consult: Din Cotnar, domnul Mergrău, Iar Binmerg de la Hârlău. Cel din urmă-ncredința Că boierul va scăpa, Când întăiul da parolă Că boierul cu-a lui boală Va purcede împreună Unde moșii se adună. Dizuniți la-nvățătură, Îmbii scriu două rețete, Dar boierul cu-acea cură Nu putu să se îndrepte. Deci pe când îl îngropa, Doftorii se disputa. Zicea unul: S-au trecut Precum am fost prevăzut. Altul, în rostul latin, Au vădit chiar adevărul: De mi-ar fi urmat deplin, Sănătos era

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenţionismul şi tezismul în artă Tendenționismul și tezismul în artă [1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele. Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând că e rău a scrie în versuri un ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuţa Micuța de Bogdan Petriceicu Hasdeu (trei zile și trei nopți din viața unui student) Lumina din Moldova , Iași, II, 1862 nr. 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18, 19. Versiunea nouă în Aghiuță , 1864, nr. 5-21. Cuprins 1 Ziua întâia 2 Ziua a doua 3 Ziua a treia 4 Epilog Ziua întâia Aveam șaptesprezece ani; eram student în drepturi la o universitate germană oarecare și țineam cu chirie trei odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Linişte Liniște de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Mariei Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De trei ori l-am văzut în viața mea și rămăsese neschimbat: aceeași față, aceeași barbă căruntă, același mers oblu și capul plecat tot pe umărul drept. Aceeași liniște adâncă. Și l-am văzut în mijlocul unei naturi așa de mândre, că s-ar fi mișcat sufletul celui din urmă ticălos. Pieptul uriaș al Ceahlăului și Dâmbovicioara, despicând în două creierii munților, pentru ca să-și deșire trâmba apelor sale reci și albăstrii, au descrețit fruntea veștezită a atâtor cartofori, au scăpărat în inima a atâtor zgârciți o veselie străină de sunetul banului ș-au desfătat atâți nerozi de negustori câți brazi și câți mesteceni sunt pe ceafa de piatră a acestor ținuturi fericite. Apele se bat, rostogolesc bolovanii, umplu vultorile și sar peste stâncile lustruite; șipotele țâșnesc și-și azvârlă sulul apelor reci ca niște arcuri de sticlă străvezie; munții se încalecă grumaz peste grumaz, până în slava cerului; călătorii admiră, râd, petrec, beau pe mușchiul moale și blând ca o catifea verde. ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare şi munca-exerciţiu Munca creatoare și munca-exercițiu de Constantin Dobrogeanu-Gherea I Cunoscutul scriitor italian Guglielmo Ferrero, într-un studiu frumos asupra muncii intelectuale, ajunge la concluzia că munca intelectuală e penibilă și fiecare om stăruiește s-o înlăture. La această concluzie, care pare la întâia vedere foarte stranie, Ferrero ajunge prin faptul că face o deosebire adâncă între munca intelectuală ca exercițiu, mai mult automatic, și munca intelectuală adevărată , cum zice el. Fără ca să fim de-o părere în totul cu Ferrero, această clasificare a muncilor ne pare fericită, numai noi am da alte nume la aceleași noțiuni, le-am numi munca exercițiu și munca creatoare. Cea întâi, după Ferrero, nu numai că nu e penibilă, dar chiar e plăcută și trebuitoare organismului omenesc. ,,Fiecare organ care împlinește o funcție — zice cu drept cuvânt Ferrero — are nevoie de exerciții. Neactivitatea prelungită se face dureroasă și sfârșește prin a determina boala și chiar degenerarea organului." De aceea copiii lăsați în voia lor aleargă și se ostenesc, un om ce nu muncește se simte rău și se lecuiește prin plimbare și gimnastică: are nevoie organismul de exercițiu ...

 

Mihai Eminescu - Minte și inimă

Mihai Eminescu - Minte şi inimă Minte și inimă de Mihai Eminescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I ­ Ce privești în jos smerită, Că te mânii te prefaci, Când îți zic că el îți place Și că tu demult îi placi. Voi jucați în comedie Rolul vostru de-nțelept, Dar de ce unul la altul Vă uitați atât de drept? De ce, când pe neașteptate El sosește uneori, Rumenirea face locul Unei gingașe palori; Și privești cu ochi nesiguri, Sânul crește făr să vrei? Dar vă stingeți dupăolaltă... Comedie, dragii mei... Parcă-l văd cum vine ice, Șade-n veci pe-același jeț Și la tine își îndreaptă Ochii negri și șireți. Și când credeți cum că nime Dimprejur nu vă ia sama, Numa-atunci vă dați în petic Și vă arătați arama. Eu vă văd de pe sub gene: Ochi-n ochi priviți fierbinte Și de dragi unul altuia Conversați fără cuvinte. Cine nu v-ar ști, copilă, Da, v-ar crede neam de sfinți. Și să stați numai l-atâta... Bine? Sunteți voi cuminți?... ­ Taci, mătușă, tu mă superi, De-i vorbi mai mult eu fug. Ce se pare că-i iubire ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

... ca a portarului, zicea un altul, gros și scurt. De câte ori nu este nimeni în infirmerie, eu mă îmbolnăvesc. Doctorul îmi scrie o rețetă, Ea intră binișor pe ușe, cu condica medicamentelor. &ICIRC;ndată ce mă vede, aruncă condica, se învârtește într-un picior, ochii i s-aprind de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REȚETĂ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru REȚETĂ.

REȚETAR

... S . n . Normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale . 4. S . m . Persoană care execută rețetele într - o farmacie . - Rețetă

 

PRESCRIPȚIE

... anumite condiții , se câștigă ori se pierde un drept sau încetează efectele unei hotărâri judecătorești neexecutate . 3. Recomandație dată de medic unui bolnav ( printr - o rețetă ) ; recomandație de folosire a unui medicament ; p . ext . rețetă

 

RECEPTURĂ

... RECEPTÚRĂ , recepturi , s . f . 1. Preparare a unui medicament după o rețetă ; 2. Loc , secție într - o farmacie unde se prepară medicamentele prescrise într - o rețetă

 

GALENIC

GALÉNIC , - Ă , galenici , - ce , adj . ( Despre unele preparate farmaceutice ) Care poate fi administrat direct bolnavilor sau poate servi la prepararea unor

 

SPECIALITATE

SPECIALITÁTE , specialități , s . f . 1. Ramură a științei , a tehnicii , a artei etc . din studiul și din aplicarea căreia cineva își face o profesiune . 2. Produs sau preparat făcut din anumite rețete sau metode de fabricație deosebite . [ Pr . : - ci -