Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRĂJEALĂ, PRĂJIT, PRĂJIRE, SFÂRÂI, TOCANĂ, ȘNIȚEL, ȘUBEREC, ȘVARȚ, CĂLI, CAFEA, CAFENIU ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PRĂJI: PRAJI, PRAJI.

 

PRĂJI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRĂJÍ, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. ** Tranz. și refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. ** Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a (se) frământa. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.). * Expr. (Tranz.; fam.) A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare. - Din sl. pražiti.

Sursa : DEX '98

 

PRĂJÍ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa, usca, zbici, zvânta.

Sursa : sinonime

 

PRĂJÍ vb. 1. a frige. (A \~ un aliment în ulei.) 2. v. bronza.

Sursa : sinonime

 

prăjí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăjésc, imperf. 3 sg. prăjeá; conj. prez. 3 sg. și pl. prăjeáscă

Sursa : ortografic

 

A PRĂJ//Í \~ésc tranz. 1) (alimente) A prepara supunând acțiunii focului, în tigaie sau în ceaun (cu sau fără grăsime). \~ pește. 2) (minereuri) A încălzi până la o temperatură mai joasă decât cea de topire (în vederea uscării sau a prelucrării ulterioare). /pražiti

Sursa : NODEX

 

A SE PRĂJ//Í \~ésc intranz. (despre persoane) A se expune acțiunii unei călduri puternice; a se arde. \~ la soare. /pražiti

Sursa : NODEX

 

PRĂJÍ vb. IV. În gastronomie, mod de a prepara un aliment, mai ales carne, prin introducere în grăsime încinsă; în expr. a prăji în tigaie sau la tigaie = a prăji în puțină grăsime, ulei sau unt, în special piese mici de carne sau legume, la foc viu (sin. a sota); a prăji în baie de grăsime = a prăji prin imersiune totatlă în grăsime încinsă un aliment natur, pane sau învelit în aluat; v. a căli.

Sursa : gastronomic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRĂJI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru PRĂJI.

Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 5)

... o frumoasă-n carnaval! Dar vei muri, obscur ca un microb, Chiar tu, poet ce-ai fost apururi rob Iubirii pline de melancolie! Mă voi prăji

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Gelu Vlașin - 13:27

Gelu Vlaşin - 13:27 â†�â†� 13:08 13:27 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 13:55 →→ prin parcul tineretutui o promoție ursus la discuții cu motoare dânsa vrea pepeni provoacă frisoane o chitară zburând printre mesele bătute de-un vânt galben ca o febră tifoidă mi s-au rotunjit genunchii de atâta așteptare m-am descompus în baloanele gri barmanul privește rătăcit cum zboară timpul dintre farfuriile pline cu supă instant la tv gică pasează lui hagi când alerg la cuptor să-mi prăjesc singurătatea așteptând resemnat știrile (de la

 

Gelu Vlașin - 23:10

Gelu Vlaşin - 23:10 â†�â†� 23:00 23:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:20 →→ vreau să te am ca pe un hamburger gustos vălul roșiatic cu sos de muștar franțuzesc să-mi îngroșe saliva degetele curgând printre feliile de pâine prăjită bucuria perversă cu nuanțe de gri te-așterni peste masa stropită cu vinul altora mâna ta stângă mirosind a monotonie tălpile cumpărate de la sex shop din piața romană cu gust de măsline grafitti la swing house stafia ta face demonstrații de zbor printre mese (dezbrăcată de orice

 

Gelu Vlașin - Depresie doisprezece

Gelu Vlaşin - Depresie doisprezece Depresie doisprezece de Gelu Vlașin la tineretului noaptea tîrziu sînt flori strecurate lîngă uși prea bine păzite când liftul stratifică între etaje nuga și cocos vitrina-i cam strîmtă pentru manechinul cu pîine prăjită și pianul cu 5000 de lei stau prin vecini alungat de prea multă fobie așteptînd să se-ntîmple un vis cu vacanță-n

 

Gelu Vlașin - Garuda II

Gelu Vlaşin - Garuda II Garuda II de Gelu Vlașin noaptea mă plimb poate-poate vreo tanti sensibilă-n toate mă pune pe roate zilnic mănânc pâine prăjită cu sare privind la tv-ul oroare e jale ciorapii-mi sunt rupți în călcâie mă zbat din orgie-n orgie măi românie prietenii-mi spun că viața-i nasoală să nu poți să pui tu pe tine vre-o țoală nici chef n-ai de școală fetițele-s pline de bani la șuetă prostia-i la rang de mare vedetă eu dorm pe-o mochetă n-am casă n-am masă n-am lucru n-am scop n-am viață n-am nume n-am stare de loc sunt omul hip-

 

George Ranetti - Ca și odinioară...

George Ranetti - Ca şi odinioară... Ca și odinioară... de George Ranetti Informații despre această ediție Am revăzut moșiea iar in floare... Blagoslovitul grâu prăjit de soare. Ca ș-altădată-ntinde pe câmpie O nesfârșită pânză aurie, Și numai ici și colo mici șuvițe De flori îmbălsămate și pestrițe: Iar printre ele țanțoșii, făloșii                        Maci roșii. Ca marea dup-o groaznică furtună. Așa părea azi câmpul potolit, Că nimeni n-ar avea temeiu de bănuit Că și p-aici, năpraznică, nebună. Deslănțuitu-s-a revolta celor mici. De-au tremurat palate uriașe Și s-au simțit mai mici, mai nevoiașe. Ca niște mușuroaie de furnici!.... Cine-ar ghici că un vulcan a fost aici?... Ca și odinioară, subt arșița de vară. Țăranul strângc snopii belșugului străin: Și-i calm, și-i harnic, bietul... Ce vită de povară ! Dă zece înainte chiar boului blajin... Ca și odinioară, el jalea doar și-o plânge Cosind, în resemnatul și blândul doinei viers... Dar, - rătăciți în snopul ce mâna-i aspră strânge - Văd câțiva maci... și-mi pare că-s petele de sânge                        Ce încă nu s-au

 

Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie

Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie Cometei anonsate pentru 13 iunie de Grigore Alexandrescu    Cometă cu lungi coade, însă cu scurtă minte, De ce vrei să arzi globul ce noi îl locuim? El, drept, mult nu plătește, dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva să prelungim.    De ne vei arde-acuma, să știi că or să nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n grab or să-ntărîte mînia ta stelească, Prin fapte mai cumplite, prin crime și război.    Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude, destul ai conlucrat, Atunci cînd tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat?    Ei bine! omenirea ce moșteni pămîntul, Ființe, lighioane, ce-n urmă s-au ivit, Întrec ele p-acelea ce ș-au găsit mormîntul În marea adîncime și monstri au nutrit?    Cîmpiile de astăzi sînt ele mai mănoase Decît cele antice? măgarii mai deștepți? Broasca mai muzicantă în bălțile stufoase? Tigrii mai cu blîndețe, și oamenii mai drepți?    Nu, nu! bagă de seamă să nu faci o greșeală, De care mai în urmă amar să te căiești; Ba încă să dai, poate, o aspră socoteală Preabunului ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire

Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire Epistolă către Voltaire de Grigore Alexandrescu Din ziua când am citit scrisoarea către Horace, Doream, de s-ar fi putut, toată sfiala să las, Să-ți scriu pe un ton măreț, cât de măreț s-ar putea, Și să-ți pornesc un bilet lucrat în fabrica mea. Dar auzeam că voi, poeți, scriitori vestiți, Îndată ce ați murit, vă faceți cam neciopliți, Cam groși, necivilizați; și, drept să spui, mă temeam Să nu-mi întorci un răspuns mai aspru decât doream: Răspuns ca acel ce zici că-n anul trecut ți-a dat, Din partea lui Boileau, un secretar nenvățat. Aicea ca și la voi se află mulți nătărăi, Care s-ar da bucuros că sunt secretari ai tăi. Cu toate-acestea acum dorința mea o ascult; Respectul numelui tău nu mă oprește mai mult, Și pare-ți bine sau rău, slobod din partea mea ești. Nu cercetez dacă-n rai, dacă în iad locuiești, La ce fel de munci, pedepse, păcatele-ți te-au supus Și dacă în lungi frigări dracii acolo te-au pus. Sunt sigur că sfinții toți asupră-ți au reclamat, Și chiar de nu-i fi prăjit, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală

Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală Cronica sentimentală de Ion Luca Caragiale În una din livezile 'nverzite ale Africei necunoscute de miază-zi, prin care curge liniștită apa Zanzibarului, se rădică un cătun de bordeie locuit d'o populațiune barbară cât se poate de ciudată. Veți crede că voiu să vă serv un capitol de Geografiă populară, sau că încerc a vă da introducțiunea topografică a unui roman de călătorii și aventuri. Nicidecum ! Voiu să vă fac cunoștință pur și simplă cu o specie de oameni cari, mă prind, nu-și pot găsi semeni în niciunul din cele patru înghiuri ale pământului. Liniștiți, pacifici și muncitori, ei cultivă pământul pe țărmii Zanzibarului. Nu au făcut nimănui niciun rău, și cu toate astea, sunt în o stare... ca vai de capul lor. Bieții mei Africani, necunoscând până mai anii trecuți invențiunea salutară a pălăriilor, și șezând la muncă toată ziua cu capul gol, espus la razele fierbinți ale soarelui de miază-zi, și-au prăjit creierii până 'ntr' atâta, încât toți călătorii carii s'au aventurat prin aceste ținuturi barbare, văzând pe Africanii mei, cu drept cuvânt, i-au numit: Tâmpiții. Imaginați-vă un Beduin - ...

 

Ion Luca Caragiale - Moșii

Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRĂJI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru PRĂJI.

PRĂJEALĂ

... PRĂJEÁLĂ , prăjeli , s . f . 1. Faptul de a ( se ) prăji . 2. Făină ( cu ceapă ) prăjită în grăsime , folosită la pregătirea unor mâncăruri ; rântaș ; p . gener . aliment prăjit în grăsime . - Prăji

 

PRĂJIT

... grăsime încinsă ) pentru a fi mâncat . 2. ( Rar ; despre vegetație ) Uscat , îngălbenit , pârjolit . - PRĂJÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) prăji . - V. prăji

 

PRĂJIRE

... PRĂJÍRE , prăjiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) prăji și rezultatul ei . - V. prăji

 

SFÂRÂI

... cu repeziciune . 2. ( Despre grăsimi și despre alimente care se prăjesc ) A produce un zgomot șuierător caracteristic ; p . ext . a se prăji

 

TOCANĂ

TOCÁNĂ , tocane , s . f . Mâncare cu sos făcută din bucățele de carne prăjite cu ceapă ( și cu adaos de cartofi ) ; mâncare făcută din anumite legume prăjite cu

 

ȘNIȚEL

ȘNÍȚEL , șnițele , s . n . Preparat culinar făcut dintr - o felie subțire de carne , bătută cu ciocanul de lemn , trecută succesiv prin făină , ou și pesmet și prăjită în

 

ȘUBEREC

ȘÚBEREC , șuberece , s . n . ( Reg . ) Specialitate dobrogeană de plăcintă , asemănătoare cu scovarda , făcută din aluat nedospit umplut cu brânză sau cu carne bine condimentată și prăjită în

 

ȘVARȚ

ȘVARȚ , șvarțuri , s . n . ( Astăzi rar ) Băutură fierbinte făcută din boabe de cafea prăjite și râșnite , trecută prin filtru și îndulcită ; filtru . [ Var . : șfarț s .

 

CĂLI

... 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întări , a ( se ) consolida , a ( se ) oțeli . II. Tranz . A prăji

 

CAFEA

CAFEÁ , cafele , ( 2 ) s . f . 1. ( Cu sens colectiv ) Sămânța arborelui de cafea . 2. Băutură preparată din cafea ( 1 ) prăjită și râșnită sau dintr - un

 

CAFENIU

CAFENÍU , - ÍE , cafenii , adj . De culoarea cafelei prăjite . - Cafea + suf . - iu ( după castaniu , gălbeniu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...