Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNAPOI, ȘTAMPILĂ, DACRON, DIN, DINTRU, EXTRACȚIE, FIBRĂ, HISPANOFIL, NAȘTERE, ORIGINE, PASIV ... Mai multe din DEX...

PROVENIENȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROVENIÉNȚĂ, proveniențe, s.f. Loc de unde vine sau provine ceva; origine, obârșie, provenire. [Pr.: -ni-en-. - Var.: (înv.) provenínță s.f.] - Din fr. provenance, it. provenienza.

Sursa : DEX '98

 

PROVENIÉNȚĂ s. 1. v. origine. 2. naștere, obârșie, origine, (livr.) extracție, matrice, stirpe, (rar) provenire, spiță, (astăzi rar) seminție, (înv. și reg.) neam, (înv.) purcedere, purces. (Era țăran prin \~.) 3. apartenență. (Care este \~ acestui utilaj?)

Sursa : sinonime

 

proveniénță s. f. (sil. -ni-en-), g.-d. art. proveniénței; pl. proveniénțe

Sursa : ortografic

 

PROVENIÉNȚ//Ă \~e f. Aparență socială sau etnică; obârșie; origine; ascendență; matcă. [Sil. -ni-en-] /provenance, it. provenienza

Sursa : NODEX

 

PROVENIÉNȚĂ s.f. Origine, obârșie; locul de unde provine ceva. [Pron. -ni-en-. / < germ. Provenienz].

Sursa : neologisme

 

PROVENIÉNȚĂ s. f. origine, obârșie; locul de unde provine ceva. (< it. provenienza, germ. Provenienz, fr. provenance)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PROVENIENȚĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PROVENIENȚĂ.

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase"

... celor istorice, și farmecul acestora a inspirat jurisconsultului povestirea ce ne prezintă. În scurt, este istoria unui tânăr pribeag, de cea mai joasă proveniență, care, din depărtările vastei împărății, vine cu un băț în mână și cu o traistă-n spinare în marea cetate romano-creștină, să-și caute ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica

Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia. — Cineva nu trebuie să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. — Nu te încumeta la discuție cu un avocat limbut, că te biruie cu gură de Târgoviște. — În fine, nu prea pune temei pe Brașoavele reporterilor. II - PROVENIENȚE POPULAR REPUTATE Salamul și sfoara de Sibiu — Ghiudemul de Botoșani — Scrumbiile de Dunăre — Pepenii de Brăila — Nobleța de Fefelei — Mitocănimea de Tirchilești — Mischetul de Filaret — Cireșele de Pitești ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

... proprii? De ce, chiar din lumea de strânsură de așa diverse proveniențe, care mișună dasupra poporului, nu s-ar găsi arareori și individualități de o proveniență mai aleasă și mai nobilă, care să se însufle de la acele nevoi, simțiri și gândiri ale poporului, și, pătrunzându-se de geniul acestuia, să ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

... că a resolvat în sfârșit cestiunea israelită. Ce s'a întâmplat însă ? O seamă de Evrei dela noi, în genere de proveniență galițiană, - oameni pribegiți aci din cauza scurerii de acolo a acestui element, ce se înădușă trăind multă vreme în masă la un loc ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice Asupra esteticii metafizice și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea În numărul festiv al Convorbirilor literare , un număr ce a fost tipărit la a douăzeci și cincea aniversare a acestei reviste, sunt două articole de polemică, amândouă îndreptate în contra mea. Această cinste excepțională, precum și faptul că unul din articole a fost iscălit de dl Maiorescu, ar fi trebuit să mă facă să răspund imediat, cu atât mai mult cu cât în general n-am obiceiul de a tăcea când mi se fac observații critice. Meseria de scriitor, ca orice meserie, are și ea obligațiile sale, și una din aceste obligații mai de căpetenie e să-ți aperi vederile expuse, dacă urmezi a crede că sunt adevărate, iar dacă te-ai convins că sunt false, atunci să-ți recunoști sincer și cinstit greșeala. Se înțelege, sunt cazuri când cel care-ți face observări polemice nu merită nici un răspuns, și în acest caz datoria de a răspunde se preface în datoria de a tăcea; acuma însă nu suntem deloc în această situație, cel puțin pe ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROVENIENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru PROVENIENȚĂ.

ÎNAPOI

... ÎNAPÓI adv . 1. În direcție contrară înaintării ; în spate , îndărăt . 2. La locul de proveniență ; în locul unde a fost mai înainte . 3. Cu o treaptă îndărăt , într - un loc inferior altora ca valoare . 4. Mai demult , la ...

 

ȘTAMPILĂ

ȘTAMPÍLĂ , ștampile , s . f . 1. Instrument format dintr - o placă de cauciuc , de lemn sau de metal fixată pe un mâner , pe care sunt gravate un semn , o inscripție sau o emblemă , cu care se ștampilează acte , mărfuri , obiecte etc . 2. Semn , inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a - i da valabilitate , pe mărfuri sau pe corpul animalelor , pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc . ; sigiliu . [ Var . : stampílă s .

 

DACRON

... DACRÓN s . n . Fibră sintetică de proveniență

 

DIN

DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3. ( Introduce un complement sau un atribut care arată originea , proveniența ) Medicament extras din plante . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Introduce un complement care arată momentul existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ) Povestește din amintire . VI. ( Introduce un complement instrumental ) Bate din palme . VII. ( Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru ) Mămăligă din făină necernută . VIII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri . al unei schimbări ) Ei fac din noapte zi . IX. ( Pop . ; introduce un complement de relație ) În ce privește , în privința . Din glume îi întrece pe toți . - De ^4 +

 

DINTRU

DÍNTRU prep . ( Mai ales înaintea lui " un " , " al " , " însul " , " acest " , " o dată " , cu elidarea vocalei finale proprii ) . 1. ( Cu sens local ) Din , dinspre . Privește dintr - un colț al sălii . 2. ( Partitiv ) Din . Vorbește cu unii dintre noi . 3. ( Cu sens temporal ; introduce un complement circumstanțial care indică momentul plecării ) De la . Pleacă dintr - o clipă într - alta . 4. ( Introduce un complement care indică originea , proveniența ) Din . Planta se dezvoltă dintr - o sămânță . 5. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri ) Din . Și - a făcut o scurtă dintr - un palton . 6. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) Cu . A nimerit dintr - un foc ( de pușcă ) . 7. ( Introduce un complement instrumental ) Cu . Are pensie și trăiește dintr - însa . 8. ( Introduce un atribut care indică materia ) Din . Mănăstirea dintr - un Lemn . 9. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Din cauza . S - a supărat dintr - o nimica toată . - De ^4 +

 

EXTRACȚIE

... minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine , proveniență

 

FIBRĂ

... FÍBRĂ , fibre , s . f . 1. Material în formă de fir subțire , netors , de proveniență vegetală , animală sau minerală ori produs pe cale sintetică , folosit de obicei ca materie primă la fabricarea țesăturilor . 2. Celulă vegetală alungită situată în țesutul ...

 

HISPANOFIL

... HISPANOFÍL , - Ă , hispanofili , - e , s . m . și f . Admirator a tot ce este de origine spaniolă sau de proveniență

 

NAȘTERE

... a unei ființe ; spec . act fiziologic prin care fătul , ajuns în stadiul de maturitate , este expulzat sau extras din cavitatea uterină ; parturiție . 2. Origine , proveniență

 

ORIGINE

... ORÍGINE , origini , s . f . 1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru , a unui fenomen ; început , proveniență ; izvor , obârșie . 2. Apartenență prin naștere la o anumită familie , la un anumit grup social , la o anumită națiune . 3. Punct pe o linie , pe ...

 

PASIV

PASÍV , - Ă , pasivi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu reacționează în nici un fel , care este lipsit de inițiativă și de interes pentru ceea ce face , vede etc . ; inactiv . 2. ( Gram . ; despre diateze , forme verbale , conjugări etc . ) Care arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de alteineva . 3. ( Despre metale , aliaje ) Care prezintă fenomenul de pasivitate ( 2 ) . II. S . n . 1. ( Fin . ; adesea adjectival ) Totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi , privite sub aspectul provenienței lor la un moment dat și al destinației lor . 2. ( Jur . ) Parte din patrimoniul unei persoane fizice sau juridice alcătuită din datorii sau din alte obligații ce se pot evalua în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...