Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PATRULATER, PIRAMIDAL, TRUNCHI, BRILIANT, FLEȘĂ, FURCUȚĂ, HORN, PLUTĂ, VÂRF, ZIGURAT ... Mai multe din DEX...

PIRAMIDĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PIRAMÍDĂ, piramide, s.f. 1. Poliedru cu baza poligonală și fețele triunghiulare, care se unesc într-un vârf comun. 2. Monument funerar gigantic de piatră în formă de piramidă (1), ridicat pentru faraonii Egiptului antic; p. gener. edificiu arhitectonic monumental în formă de piramidă (1). 3. Grămadă (mare) de obiecte aranjate în formă de piramidă (1). ** (Mil.; ieșit din uz) Piramidă de arme (sau de puști, de carabine) = grup de puști sau de alte arme de foc așezate cu talpa patului pe pământ și sprijinite una de alta la vârful țevii. ** Figură de gimnastică executată de mai multe persoane, care se aşază în rânduri suprapuse tot mai înguste pe măsură ce se apropie de vârf, în formă de piramidă (1); ansamblu de persoane astfel așezate. 4. Sistem de susținere a viței de vie portaltoi, alcătuit dintr-un stâlp înalt din vârful căruia pornesc 6-8 sârme fixate cu câte un țăruș lângă fiecare butuc de viță. 5. (Anat.; în sintagma) Piramidă bulbară = fiecare dintre proeminențele cordoanelor anterioare ale măduvei spinării, la nivelul bulbului rahidian. - Din ngr. piramís, -ídos, lat. pyramis, -idis, fr. pyramide.

Sursa : DEX '98

 

piramídă s. f., g.-d. art. piramídei; pl. piramíde

Sursa : ortografic

 

PIRAMÍD//Ă \~e f. 1) Poliedru cu fețe triunghiulare unite într-un vârf comun. 2) (în Egiptul antic) Construcție masivă din piatră, având forma unui asemenea poliedru cu baza pătrată, care servea drept monument funerar pentru faraoni. 3) Grămadă de obiecte așezate unele peste altele în forma unui astfel de poliedru. * \~ de arme a) suport cu baza poligonală, pe care se sprijină mai multe arme; b) grup de arme așezate cu patul pe pământ și sprijinite una de alta cu vârfurile țevilor. 4) Figură de gimnastică executată de mai mulți acrobați, care, urcându-se unii pe umerii celorlalți, amintesc prin formă un asemenea poliedru. /piramis, \~idas, lat. pyramis, \~idis, fr. pyramide

Sursa : NODEX

 

PIRAMÍDĂ s.f. 1. Monument funerar antic construit din blocuri mari de piatră, care avea patru fețe triunghiulare și în care erau înmormântați faraonii Egiptului. 2. Poliedru care are ca bază un poligon și fețele laterale în formă de triunghi cu același vârf. 3. Figură de gimnastică în care mai multe persoane se așază în rânduri suprapuse în forma unei piramide (2). 4. Formă de coroană de pom cu ax principal. 5. Sistem de susținere a viței de vie portaltoi, alcătuit dintr-un stâlp înalt din vârful căruia pornesc mai multe sârme legate de butuci. 6. Formație anatomică asemănătoare unei piramide (2). ** Proeminență osoasă din interiorul cavității timpanice. * Piramide Malpighi = elemente conice care formează substanța medulară a rinichiului. [Pl. -ide, -izi. / < fr. pyramide, it. piramide, cf. lat., gr. pyramis].

Sursa : neologisme

 

PIRAMÍDĂ s. f. 1. poliedru având ca bază un poligon și fețele laterale în formă de triunghi cu același vârf. 2. monument funerar antic, de forma unei piramide (1), din blocuri de piatră, în care erau înmormântați faraonii Egiptului. * edificiu arhitectonic asemănător unui asemenea monument. 3. figură de gimnastică în care mai mulți sportivi se așază în rânduri suprapuse. 4. îngrămădire de materiale, de lucruri etc. în formă de piramidă (1). * formă de așezare a armelor pe sol, cu vârfurile țevilor sprijinite unele de altele. 5. formă de coroană de pom cu ax principal. * sistem de susținere a viței de vie portaltoi, dintr-un stâlp înalt din vârful căruia pornesc mai multe sârme legate de butuci. 6. formație anatomică asemănătoare unei piramide (1). * proeminență osoasă din interiorul cavității timpanice. o ~ bulbară = proeminență a cordoanelor anterioare ale măduvei spinării, la nivelul bulbului rahihdian; ? Malpighi = formațiuni conice din zona medulară a parenchimului renal, prin care se scurge urina. (< fr. pyramide, lat., gr. pyramis, -idis)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PIRAMIDĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru PIRAMIDĂ.

Dimitrie Bolintineanu - La piramide

Dimitrie Bolintineanu - La piramide La piramide de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Acei ce vă-nălțară pieriră în uitare. De cincizeci evi, pe dânșii s-a-nchis al lor mormânt, Țărâna lor perit-a l-a vântului suflare, P-acest deșert pământ. Popoare noi venit-au și au trecut din viață Mai multe tronuri mândre d-atunci s-au răsturnat, Și lumea fugătoare schimbat-a a sa față În cursu-i minunat. Chiar mintea omenească luat-a o schimbare; De zeii săi poetici și cerul a scăpat; Iar voi, o monumente d-eternă admirare, Nestrămutate-ați stat! II Colo se arată valea dalbă, verde, Unde Nilul vesel, șerpuind, se pierde Printre sicomori. Cairul înalță albele-i palate, Vesele moschee, grațios săpate 'N marmură cu flori. III Dar mai colo se zărește Cel deșert spăimântător, Unde viața își oprește Pasu-i verde, râzător. Amblemă de tăcere a tristelor mormânturi În care tot adoarme, plăcere, lungul chin; În care numai pasul fantasticelor vânturi Deșteaptă un suspin. Unde vântul ce omoară Nalță munții de nisip, Ce ...

 

Mihai Eminescu - Egipetul

Mihai Eminescu - Egipetul Egipetul de Mihai Eminescu Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur, Peste el cerul d-Egipet, desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc, Flori juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese, Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor. Înecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-isvoară, Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară Cătră marea liniștită, ce înecă a lui dor. De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice; Memphis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă - o cetate de giganți - Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării ...

 

Alexandru Vlahuță - Homo homini lupus

... o fală; S-azvârl-a patimilor valuri Din șubredele stăvilare, Și peste pulberea de pravili Domnește oarba-nverșunare. Zadarnic gânduri răzvrătite Izbesc eterna piramidă, Spre vârful căreia cu toții Se bat o cale să-și deschidă... Mai sus, mai sus ... scrâșnind se-ndeasă; Sub mulți prăpastia se cască. Nu ...

 

Cincinat Pavelescu - Egiptul

... mult o mare, Pe care moartea-a-ntins a ei hlamidă. Și ca să lase urmă triumfală, ,Nalță spre cer eterna piramidă

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta Bu­covinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naivi­tatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idio­mul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

... și să taci — ah, sfîntă tăcere, cîte nu spui tu ! Să stai, ce dulce mai e numele tău, hodină ! Să fii imuabil ca o piramidă peste care trece vremea, și cu toate acestea să poți rezista urîtului, eternului cotidian, veșnicilor întîmplări mărunte și să n-ai putința de a ...

 

Dimitrie Anghel - Cedrul

Dimitrie Anghel - Cedrul Cedrul de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 1088, 28 dec. 1911, p. 1. Majestuos își înalță fruntea, în ziua aceasta primăvăratecă și îndulcită de soare, bătrînul cedru din Grădina Plantelor și freamătă căutînd în zări neagra dungă a cocorilor, ce vin din țara lui. Străin și singur visează patriarhul la țara Libanului, unde praful de pe drumuri se ridică în pulbere de mărgean roș. Murmură așteptînd să-i răspundă o șoaptă de palmier, tace ascultînd surdul zgomot ce-l face rodul unui măslin în cădere, se cutremură cu tot frunzarul văzînd pe orizont cum trec norii deși, închipuind caravane. Anemone albe înstelează verzile mări de ierburi, crini uriași își scutură polenul în soare, miresme tari de roze vin să-i îmbete frunzarul. Vorbe străine însă răsună, și bietul patriarh amintindu-și că e în surgun își încetinează păinjenișul de rămurele, încremenește din nou rotunda-i umbră pe pămînt și tace. Placa înfierbîntată de soare, ce o poartă pe trunchi, cu inscripția anului cînd a fost smuls din pămîntul țării lui și peste care se înclină curiozitatea trecătorilor, îl arde ca un stigmat... Cercuri rotunde, ca undele unor vibrații, i-au pornit ...

 

Dimitrie Anghel - Numărul 27

... feb. 1912, p. 124—125. Pe un tablou al "Junimii" Am sub ochi tabloul comemorativ al "Junimii", o serie de capete care se etajează, o piramidă de efigii care se suprapun, o îngrozitoare hecatombă de decapitați, pe care cine știe ce erou sîngeros și plin de ironie și-a pierdut ...

 

Gelu Vlașin - Fratele (Vlașin)

Gelu Vlaşin - Fratele (Vlaşin) Fratele de Gelu Vlașin fratele meu știe el știe că muntele-i susul fratele meu cât vârfurile atinge uneori cerul nu-i pasă cum vântul gemete scoate fratele meu piramida cu fruntea înfiptă-n scoarța trecutului fără el timpul meu s-ar fi oprit în

 

Gelu Vlașin - Genunchiul drept

Gelu Vlaşin - Genunchiul drept Genunchiul drept de Gelu Vlașin pe genunchiul meu drept stau amintirile și tu una câte una îmbrățișăndu-te una câte una sărutându-și pleoapele umede și genele una câte una și tu ești atâta printre piramidele răsturnate ale îngerilor uciși unul câte unul pe genunchiul meu drept stau și te-

 

Gelu Vlașin - Iarba

Gelu Vlaşin - Iarba Iarba de Gelu Vlașin iarba tăiată iarba sfâșiată de arșița fără milă iarba care te-nconjoară iarba care ucide iarba care doare iarba din care s-a născut pruncul iarba din care au răsărit piramidele iarba fiarelor deschizând porțile iadului ca să-ți aducă în dar suferința ca pe-o jertfă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIRAMIDĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PIRAMIDĂ.

PATRULATER

... PATRULATÉR , - Ă , patrulatere , s . n . , adj . 1. S . n . Poligon cu patru laturi . 2. Adj . ( Geom . ; în sintagma ) Piramidă ( sau prismă ) patrulateră = piramidă

 

PIRAMIDAL

... PIRAMIDÁL , - Ă , piramidali , - e , adj . 1. Care are forma unei piramide ( 1 ) , ca o piramidă

 

TRUNCHI

... între rădăcină și locul de unde pornesc ramurile principale ; tulpină . 2. Trupul unui om , fără cap și fără membre . 3. 4. ( În sintagma ) Trunchi de piramidă ( sau de con , de prismă ) = corp geometric obținut prin secționarea unei piramide ( sau a unui con etc . ) printr - un plan paralel cu baza ...

 

BRILIANT

... BRILIÁNT , briliante , s . n . 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii , folosit ca piatră prețioasă , montat în bijuterii . 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică . [ Pr . : - li ...

 

FLEȘĂ

... FLÉȘĂ , fleșe , s . f . 1. Acoperiș foarte înalt , în formă de piramidă sau de con , folosit , mai ales în evul mediu , la construcțiile monumentale ale bisericilor . 2. Partea din spate a afetului unui tun . 3 ...

 

FURCUȚĂ

FURCÚȚĂ , furcuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui furcă ; furchiță . 2. ( Reg . ) Furculiță ( 1 ) . 3. Partea cornoasă a copitei la cal , de forma unei piramide culcate cu vârful înainte , care se află în porțiunea posterioară a tălpii și care are rolul de a proteja țesuturile vii și de a amortiza șocurile . - Furcă + suf . -

 

HORN

... pod sau direct afară ; coș ( la clădiri ) . 3. ( Alpinism ) Spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți . 4. ( Geol . ) Relief cu aspect de piramidă

 

PLUTĂ

... ape curgătoare . PLÚTĂ^2 , plute , s . f . 1. Specie de plop ale cărui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului , dând coroanei o formă de piramidă lungă și îngustă ; plutaș ^2 ( Populus pyramidalis ) . 2. Material gros , neted , poros , impermeabil , elastic și mai ușor decât apa , obținut din stratul exterior al scoarței ...

 

VÂRF

VÂRF , vârfuri , s . n . 1. Partea cea mai de sus ( ascuțită ) a unor obiecte înalte ( case , copaci etc . ) sau a anumitor forme de relief ( deal , munte ) . 2. Capăt , extremitate ( ascuțită ) a unui lucru . Vârful coloanei . 3. Punctul de intersecție a laturilor unui unghi sau ale unui triunghi , a muchiilor unei piramide etc . 4. Fig . Moment de intensitate maximă a unei

 

ZIGURAT

... ZIGURÁT , zigurate , s . n . Edificiu în formă de piramidă