Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PIEPT, PIEPTĂNA, PIEPTĂNAR, PIEPTĂNARE, PIEPTĂNAT, PIEPTĂREL, PIEPTĂNĂTOR, PIEPTĂNĂTORIE, PIEPTĂNAȘ, PIEPTĂNUȘ, PIEPTĂRAȘ ... Mai multe din DEX...

PIEPT%EF%BF%BD%EF%BF%BDN%EF%BF%BD%EF%BF%BDTUR%EF%BF%BD%EF%BF%BD - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PIEPT%EF%BF%BD%EF%BF%BDN%EF%BF%BD%EF%BF%BDTUR%EF%BF%BD%EF%BF%BD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 654 pentru PIEPT%EF%BF%BD%EF%BF%BDN%EF%BF%BD%EF%BF%BDTUR%EF%BF%BD%EF%BF%BD.

George Coșbuc - Crăiasa zânelor

... ea-mbătată. Ți-l dau, stăpâno, de mă lași Să te cuprind o dată! Crăiasa-n veselia ei Cu grabă se-nvoiește: Mă strângi la piept, și-atâta ce-i? Și pieptul Anei crește, Și cum întinde brațul drept Mai viu îi bate pieptul Și tremură, strângând la piept Pe doamnă-sa cu dreptul. Atâta ce-i? Dar m-a durut! Să nu pui mâna stângă! Și-n urmă zâna s-a ... multe! Nu vreu! Și-n urmă asta ce-i? De ce să n-o asculte? * Știți voi povestea, când un fiu De împărat odată, În piept cu dor turbat de viu, S-a îmbrăcat în fată, Și-având în loc de paloș fus, Și-n loc de coif năframă ...

 

George Coșbuc - Prahova

George Coşbuc - Prahova Prahova de George Coșbuc Publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr. 23 Din pământ, din locuința Mamei tale, ieși zâmbind, Prahova! Și stai mirată Și te tremură dorința Să vezi lumea cu lumină! Inima de plâns ți-e plină; Ochii tăi spre soare cată Și-ai tăi ochi mai vii s-aprind. În pământ cât e de rece Și-n pământ nu vezi nimic Nu te mai întoarce-acasă! Eu pe drum te voi petrece Cu povești și cu povețe, Voi cânta a ta frumsețe! Lasă lumea ta, o lasă, Tu frumoasă, eu voinic! Vino-ncet pe-aici, iubită! Adă mâna, să nu cazi Peste pietrele din cale! Tu tresari de fericită Și-mbătată de viață; Soarele-ți răsare-n față Haid-acum fugind la vale Printre șoptitorii brazi. Ce frumos se-mbracă dealul Cu flori roșii pe-unde treci! Îți întâmpină sosirea Munții ce despart Ardealul, Codrii vechi și plini de noapte, Luncile cu mii de șoapte. Râzi cu hohot la privirea Neguroșilor Buceci? Uite-acum cât ești de mare, Uite ce frumoasă ești! Tu, sălbatico-ntre fete, Iată sate-acum în zare, Prahova, să fii cuminte! Ține cumpăt la cuvinte, Stăi și pune- ...

 

Emil Gârleanu - Luptătorii

... n față, cu gâturile întinse, cu penele gulerelor zburlite, cu aripile puțin desfăcute și datenapoi. Cel negru bătu o dată din pinteni, și se loviră piept în piept; apoi se dezlipiră repede și, cu capetele pe spate, se avântară din nou, prinzându-se în gheare, izbindu-se scurt, aprig, cu aripile-n coapse ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii

... pașa ține încă-n apărare. Astfel prin furtună vechiul trunchi apare Înfruntând cu pieptul vântul furios, Dintre pomișorii care cad pe jos. Domnu-nvită pașa piept la piept să vie, Dar Hasan dă dosul prins d-a lui urgie. Sângele desfundă lutul cel uscat. De turbane, d-arme câmpul e-ncărcat ...

 

George Coșbuc - Moartea lui Gelu

... N-au Domn și n-au țară românii, Și-adușii de vânturi în țară Sunt astăzi stăpânii! Și-n mâinile cui e scăparea? Nu-i piept să le-nchidă cărarea? Nu-i braț de voinic, să-i abată? Și nu e pe lume-o săgeată Ca-n inima gloatei lui Arpad ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul

Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul Elegie I. Trecutul de Ion Heliade Rădulescu Aură scumpă ce pieptu-mi poartă, Nume prea dulce ce glăsuiesc. Și buza-mi, limba-mi se-nsuflețesc, A vieții mele senina soartă! Soție bună, îngerul meu, Tovarăș vecinic, ce-o sfântă lege Prin vecinici noduri vru să ne lege, Din doi să facă un singur eu; Chip ce ca fulger ce-n nor trăiește Ș-alt nor d-atinge, atunci pe loc Repede șarpe lucește-un foc, Aprinde, arde tot ce-ntâlnește; Astfel, îndată ce s-a ivit, Lucește-n minte-mi, mă-nflăcărează, Prin vine-mi repede circulează Focul ce m-arde, și-s fericit. Cerească, limpede fericire Ce raiul naște, dar foarte rar, L-Adam, la Eva întâiul dar Ca să cunoască din nemurire! Ești fericită, căci te iubesc, Și-nflăcărata asta simțire Este nectarul de îndulcire Relelor toate ce mă-ntâlnesc. Te iubesc, scumpă, dar de ce trece Grabnica vreme iute la zbor? Ia, și ne zice că e trecător Tot, și-l împinge la mormânt rece. P-ale ei aripi trecem și noi; Pe nesimțite, ah, tinerețea Zice: Adio !... și bătrânețea Ne-arată drumul plin de nevoi. ...

 

Mihai Eminescu - Locul aripelor

... ochi cu capul rezemat pe pieptul tău. Cungiurând c-un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea, Apăsând fața-ți roșită pe-al meu piept bătând mereu, Eu cu ceealaltă mână pe-ai tăi umeri de ninsoare: Locul aripelor albe le-aș căta-n delirul meu! Locul ciunt unde aripa ...

 

Mihai Eminescu - Locul aripilor

... ochi cu capul rezemat pe pieptul tău.   Cungiurând c-'un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea Apăsând fața-ți roșită pe-al meu piept bătând mereu Eu cu ceea-laltă mână pe-ai tăi umeri de ninsoare Locul aripelor albe le-aș căta 'n delirul meu —   Locul ciunt ...

 

George Coșbuc - Jertfele împăcării

... ochi și dinți și creieri. — La-ntâia lor pornire Spre Tibull vin o sutä. Hiltruna vine drep Spre ei și îl cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amândouă. — „lubite, nu te teme, Te apără Hiltruna !" Și strâns de fată gerne Puternicul, s-azvârle, căci e ținut pe loc ...

 

Alexandru Macedonski - Lupta și toate sunetele ei

Alexandru Macedonski - Lupta şi toate sunetele ei Lupta și toate sunetele ei de Alexandru Macedonski Armonie imitativă Țip — trâmbițe. Țepeni pe cai, cavalerii Răriră-ale rânduri. Redeșteptat-a Titanica frunte a munților antici Sunetul repede. — Tobe bat; — tabăra Arboră flamure splendide! — Soarele PĂ³leie armele-armatelor. — Zgomotul Urcă, semnalul de luptă, lovitura Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele; Trapăt scadroanele și se amestecă. -- Gloanțele ciuruie-n piepturi și sabia Șuieră. — Piepturi de piepturi se sfărâmă, Coifuri de coifuri se țandără. — Inima Bate pe inimă, și-mbrățișările Nu se dezlănțuie până ce sufletul Zboară printr-însele. — Stânga vrăjmașilor Fuge-n dezordine. — Steagul pe Grivița Fâlfâie. — Tunetul tunului duduie... Bun drum, obuzelor!... Drum bun victoriei! Tunetu-obuzelor este:

 

Alexei Mateevici - Noaptea nașterii

... să știi că iubirea, venită din cer, Lumina-te-va-n scârbă și jale. Tu să știi că veni-va doritul tău ceas Și în piept ți-a muri suferința, Și în sufletul tău, din amar și necaz, Ca Hristos, învia-va credința. Ș-a luminii luciri ... va, Și durerea în sufletul tău va-nceta, Și plânsoarea cea grea conteni-va. Și să știi că veni-va doritul tău ceas, Când în piept

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIEPT%EF%BF%BD%EF%BF%BDN%EF%BF%BD%EF%BF%BDTUR%EF%BF%BD%EF%BF%BD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru PIEPT%EF%BF%BD%EF%BF%BDN%EF%BF%BD%EF%BF%BDTUR%EF%BF%BD%EF%BF%BD.

PIEPT

PIEPT , piepturi , ( 1 , 2 , 4 ) s . n . , piepți , ( 3 ) s . m . 1. S . n . Parte superioară a corpului , de la abdomen până la gât ...

 

PIEPTĂNA

PIEPTĂNÁ , piéptăn , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) descurca , a ( - și ) netezi , a ( - si ) aranja sau a ( - și ) curăța cu pieptenele părul sau barba . 2. Tranz . A trece anumite fibre textile prin dinții unor piepteni ( pentru a Ie curăța de impurități , a alege fibrele de calitate bună etc . ) . 3. Tranz . și refl . Fig . ( Fam . ) A ( - și ) cizela stilul , vorbirea etc . [ Prez . ind . și :

 

PIEPTĂNAR

PIEPTĂNÁR , pieptănari , s . m . Persoană care face sau vinde piepteni ( 1 ) . - Pieptene + suf . -

 

PIEPTĂNARE

PIEPTĂNÁRE , pieptănări , s . f . Acțiunea de a ( se ) pieptăna ; pieptănat ^1 . - V.

 

PIEPTĂNAT

PIEPTĂNÁT^2 , - Ă , pieptănați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Descurcat , netezit , aranjat sau curățat cu pieptenele ; ( despre oameni ) cu părul descurcat , netezit , aranjat sau curățat ( cu pieptenele ) . 2. ( Despre fibre textile ) Trecut prin dinții unor piepteni ( pentru a îndepărta impuritățile , a alege fibrele de cea mai bună calitate etc . ) . - PIEPTĂNÁT^1 s . n . Pieptănare . - V.

 

PIEPTĂREL

PIEPTĂRÉL , pieptărele , s . n . Pieptăraș . - Pieptar + suf . -

 

PIEPTĂNĂTOR

PIEPTĂNĂTÓR , - OÁRE , pieptănători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care piaptănă anumite fibre textile ; muncitor calificat în pieptănatul ^1 fibrelor textile . 2. S . f . Mașină ( sau organ de mașină , unealtă ) de pieptănat fibrele

 

PIEPTĂNĂTORIE

PIEPTĂNĂTORÍE , pieptănătorii , s . f . ( Secție într - o ) întreprindere industrială de filare în care fibrele textile sunt supuse , în cursul procesului tehnologic , operației de pieptănare . - Pieptănător + suf . -

 

PIEPTĂNAȘ

PIEPTĂNÁȘ , pieptănași , s . m . Pieptănuș ( 1 ) . - Pieptene + suf . -

 

PIEPTĂNUȘ

PIEPTĂNÚȘ , pieptănuși , s . m . 1. Diminutiv al lui pieptene ; pieptănaș , pieptenel . 2. ( La pl . ) Pieptene ( 2 ) . - Pieptene + suf . -

 

PIEPTĂRAȘ

PIEPTĂRÁȘ , pieptărașe , s . n . Diminutiv al lui pieptar ( 1 ) ; pieptărel , pieptăruț . - Pieptar + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...