Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OMORÂTOR, ÎMPUȘCA, ÎMPUȘCAT, ÎNJUNGHIETOR, ACARICID, ACHITA, ASASIN, ASASINA, ASFIXIA, BACTERICID, BRAV ... Mai multe din DEX...

OMORÎ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OMORÎ?, omór, vb. IV. 1. Tranz. A pricinui moartea cuiva, a lua viața cuiva; a ucide, a asasina, a achita. * Expr. A omorî pe cineva cu zile = a pricinui (prin comportarea sa) moartea cuiva înainte de vreme; p. ext. a-i învenina cuiva viața, a-i produce supărări în mod continuu. A omorî (pe cineva) în bătaie = a bate pe cineva foarte tare, a snopi în bătaie. (Fam.) Nu omorî! exclamație care exprimă uimire, surprindere, mirare față de spusele (de necrezut ale) cuiva. ** Refl. A se sinucide. 2. Tranz. Fig. A distruge, a nimici. * Expr. A-și omorî foamea = a-și potoli (pentru scurt timp) foamea. A-și omorî timpul = a-și întrebuința timpul cu ocupații fără importanță; a-și pierde vremea. 3. Tranz. Fig. A pricinui cuiva o suferință (fizică sau morală), o durere; a chinui. ** A sâcâi, a plictisi pe cineva cu ceva. 4. Refl. Fig. A-și cheltui toate puterile, a se epuiza, a se consuma făcând ceva. * Expr. A se omorî de râs = a râde foarte tare, a se prăpădi de râs. A se omorî cu firea = a face eforturi mari pentru a realiza ceva, a se strădui foarte mult. - Din sl. umoriti.

Sursa : DEX '98

 

OMORÎ vb. 1. a asasina, a suprima, a ucide, (rar) a masacra, (înv. și pop.) a prăpădi, a sfârși, (pop.) a dovedi, a găti, a răpune, (înv. și reg.) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (reg.) a mătrăși, a prăda, (Mold.) a stropși, (înv.) a cumpli, a pierde, a săvârși, a seca, a strica, (înv. și pop. fig.) a muta, (fam. fig.) a achita, a curăța, a lichida, (arg.) a mierli. (A \~ pe cineva.) 2. v. sinucide.

Sursa : sinonime

 

omorî? vb., ind. prez. 1 sg. omór, 3 sg. și pl. omoară, imperf. 3 sg. omorá; conj. prez. 3 sg. și pl. omoáre

Sursa : ortografic

 

A OMORÎ? omór tranz. 1) A lipsi de viață (premeditat sau din întâmplare); a supune unui omor; a ucide. * \~ (pe cineva) cu zile a) a aduce în stare de disperare; b) a cauza moartea cuiva înainte de timp. 2) A distruge moralicește (printr-o veste rea etc.). * Nu \~! exclamație prin care cel căruia i se relatează pe neașteptate ceva își exprimă uimirea. 3) A face dispară; a lichida. * A-și \~ foamea a-și potoli foamea. A-și \~ timpul (sau vremea) a-și găsi o ocupație neînsemnată ca treacă timpul. /umoriti

Sursa : NODEX

 

A SE OMORÎ? omór intranz. 1) A-și cauza moartea; a se sinucide. 2) A se strădui din răsputeri facă ceva; a se epuiza realizând ceva. * \~ de râs a râde foarte tare și cu poftă. 3) fig. fam. (despre persoane) A se îngrămădi în număr foarte mare, vrând obțină ceva (deficitar). /umoriti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru OMORÎ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 297 pentru OMORÎ.

Alexandru Macedonski - Ocnele

... a rătăci? Ce?... Se naște omu-ntr-însul cu a răului menire? Merge el ca să omoare numai pentru-a omorî? Ce?... Tâlhar te-ații la drumuri pentru gustul de răpire? Ce?... N-aștepți până ce foamea vine a te doborî? Ce?... Ești vinovat ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană

... s-au vorbit Și cum s-au șoptit Ăi trei dorojani, Feciori de mocani, Slugi de nouă ani, Dacă m-or urî Și m-or omorî, Vina lor o fi, Păcat ș-or plăti. Iar tu, oaia mea, Să le spui așa, De te-or asculta Io, cât am trăit, Oi ...

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu     Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună.     Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună,     Înpărații și prințipii, și toată politiia,     De la mare până la mic, să vedeți istoriia,     Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate,     Care scrie că s-au făcut din multă răutate!     Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți,     Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți!     Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească,     Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească     Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul,     Pre marele acela omu și prea înțeleptul!     Că priiatenii săi cei buni, care-i iubiia foarte,     Aceia l-au zavistuit și l-au adus la moarte     Cel ce cu blagocesvie și frică dumnezeiască,     Și cu smerire pururea, pohtiia să trăiască!     Priiatenii lui cei aleși, care-i trăgea nainte,     Și pentru dânsul toți era la milă și la cinste!     Că din săraci și din nimic i-au scos la boerie,     Și i-au făcut ...

 

Ion Luca Caragiale - Năpasta

... cât de departe, îmi urlă toată ziua. ( cătră ea. ) Mergi d-aici, și nu mai mă boci pe cap, cobe!... Știu că dacă m-ar omorî pe mine, mi-ai juca hora la soroace în loc să-mi faci pomană... ( pauză ; Anca se retrage. ) Dacă era să bocești toată viața pe ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

Emil Gârleanu - Ucigaşul Ucigașul de Emil Gârleanu Ieșeam de pe sala întunecoasă și umedă a tribunalului. Eram cu un avocat, un vechi prieten al meu. Cum străbăteam cu greutate prin împestrițătura de oameni pe care patimile și ura îi poate aduna la un loc, trecu repede, prin fața noastră, un condamnat, urmat de santinelă. Condamnatul, un domn foarte bine îmbrăcat, ținea batista la ochi și plângea cu sughițuri. Prietenul mi-l arătă și-mi zise: — Uite-l, a dat foc, pentru ca apoi să fie despăgubit, a lăsat pe drumuri nu știu câte familii, și acuma, când se duce pe un an la pușcărie, plânge ca o muiere. Și adăugă cu dezgust: Urâți îmi sunt oamenii ăștia... — Dragul meu, urmă el când ieșirăm afară în uliță, cât am fost procuror, am avut de cercetat multe fapte. Și m-am încredințat că lașii cei mai mulți sunt printre noi. Dumnezeu să mă ierte dacă-ți spun că, din câți oameni cunosc eu, nu se vor găși zece care să-și ia asupra-și răspunderea faptei îndeplinite. Ca să-ți dau o pildă de cum știu cei mici, cei umiliți, să-și primească ...

 

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu şapte capete Balaurul cel cu șapte capete de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o țară un balaur mare, nevoie de cap. El avea șapte capete, trăia într-o groapă, și se hrănea numai cu oameni. Când ieșea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în case și sta ascunsă până ce-și potolea foamea cu vreun drumeț pe care îl trăgea ața la moarte. Toți oamenii locului se tânguiau de răutatea și de frica balaurului. Rugăciuni și câte în lună și în soare se făcuseră, ca să scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesățios balaur, dară în deșert. Fel de fel de fermecători fuseră aduși, însă rămaseră rușinați cu vrajele lor cu tot. În cele din urmă, daca văzu împăratul că toate sunt în deșert, hotărî ca să dea pe fiica lui de soție și jumătate împărăția sa acelui voinic, care va scăpa țara de această urgie, și dete în știre la toată lumea hotărârea sa. Iară după ce se duse vestea în țară, mai mulți voinici se vorbiră să meargă împreună la pândă și să mântuiască țara de un așa ...

 

Alecu Donici - Știuca și motanul

Alecu Donici - Ştiuca şi motanul Știuca și motanul de Alecu Donici Nu-i bine când pânzarul se-apucă de cusut, Iar croitorul de țesut. Și e desigur totdeauna Că cine multe întreprinde Nu scoate-n capăt nici pe una, Ba încă râsul lumii adese își aprinde! O știucă prea colțată, jaluză, de soi rău, Văzând odinioară Motanul de la moară Cum șoarecii vânează... căzu la el mereu Cu multă rugăminte, s-o ieie la vânat. — Dar spune-mi: cunoști oare Tu astă vânătoare? O întrebă motanul. — Nu-i lucru minunat — Răspunse mândră știuca — de-a prinde șoricei, Când prindem costrășei! — Prea bine; hai la treabă! Tu, dar, vei lua sama Aproape de lăptoc, Iar eu — zise motanul — mă duc să păzesc vama Pe lângă poloboc. Toți șoarecii din moară Aice au să-ți vie; vânează și-i omoară. Noroc! Noroc! Mergând la loc, motanul s-a apucat de treabă Și, foarte-n grabă, Mulțime de șoricărit El a vânat, a omorât. Apoi și la tovarășa a mers, dar ce să vadă! Mai, mai, murinda știucă, ciuntată, fără coadă, Pe care șoarecii ...

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul orelor

Alexandru Macedonski - Rondelul orelor Rondelul orelor de Alexandru Macedonski Omnia vulnerant, ultima necat Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară... -- Tot sufletul mi-este-o vioară Ce plânge duios că trăiesc. Și nici nu mai cerc să zâmbesc Când viața s-arată ușoară. -- Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară. Oricâtă cerească comoară Ar fi într-un lut omenesc, Zvârlit de pe clipa ce zboară Recade în iadul obștesc; -- Pe rând orice ore

 

Anton Pann - Cucul și privigatoarea

Anton Pann - Cucul şi privigatoarea Cucul și privigatoarea de Anton Pann Privigătoarea micșoară, Stînd veselă pe tufșoară, Își răsuna cîntecelul Întorcîndu-l în tot felul. Cucul, ce abia tăcuse Și din cucuit stătuse, N-a mai putut să-i asculte Sfărămăturile multe, Ci necăjindu-se tare Îi zise cu supărare : -N-auzi tu, pasăre sură ! Proastă, farfara de gură, Ce te fărîmi într-atîtă Cu cîntarea-ți cea urîtă ? Astîmpără-te mai bine Și stînd ascultă la mine, S-auzi o dată cîntare, Dulce și cu răsunare, Iar nu supțiri gheonghenele, Ce n-au nici un haz în ele. -Jupîn cucule, ea zise, Aieve-mi vorbești, or vise, De îmi tot defaimi cîntarea Și îți lauzi răsunarea ? Într-adevăr, ai glas mare, Dar cine la gust îl are ? Cîntarea-ți e monotonă Toată, toată o broboană, "Cucu, cucu", o ții una, Atîta zici totdauna. Ca să mai făci vro figură Nu poți să o frîngi în gură, Că nu ți-e dat din natură, N-ai talent în căscătură, De cîntare nu ți-e glasul, Ești bun numai sa ții basul. -0, tu, pasăre neroadă ! Zise el mișcînd din coadă, Nu te ținea-nfumurată Că cînți mai ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Veneticii

Dimitrie Bolintineanu - Veneticii Veneticii de Dimitrie Bolintineanu În Menadele. Satire, politice, sociale. București: Librăria Löbel&Poper, 1870. Opere, vol. 3. Trecură peste țară în timpii dinainte, Oștiri streine, turcii, tătari, și morminte Lăsară aici. Polonii, maghiarii au trecut, Dar ei atâtea rele în țara n-au făcut. Cât fac azi veneticii, neputând să trăiască În țara lor și află în țara românească O partie. Căminul le se deschide lor, Și patul nunții dulce, și casnicul amor, Și ei cu îndurare primiți de slabi români, Pe țară și pe casă se fac aici stăpâni. De unde-acestă iarbă coruptă și ingrată Veni ca să înece o țară neatârnată Și nobila martiră a orpitalității? Dintr-înșii izvorăște pârâul nedreptății, Corupții, trădării și tristei umilinți. Vedeți aceste triste și palide credinți. Ce fac din fiecare să nege ce-i moral Șin interesul public la acel personal. Cinci posturi nu ajunge la unul și hrăpirea, Trădarea și minciuna, calomnia, lovirea, Ei le întrebuințează, p-ai Românii fii Să-i pearză, înalță case și cumpără moșii Din prăzi și ei nu află la lege pedepsire Și turme blestemate de sclavi cu umilire Se fac lor instrumente să-omoare pe români. Și din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OMORÎ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru OMORÎ.

OMORÂTOR

... OMORÂTÓR , - OÁRE , omorâtori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care omoară ; ucigător , ucigaș . 2. S . m . și f . Ucigaș , asasin . - Omorî

 

ÎMPUȘCA

... ÎMPUȘCÁ , împúșc , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) omorî sau a ( se ) răni cu proiectilul tras de o armă de foc . 2. Intranz . A face să iasă prin explozie proiectilul ...

 

ÎMPUȘCAT

ÎMPUȘCÁT , - Ă , împușcați , - te , adj . 1. Care a fost omorât prin împușcare . 2. ( Despre vopsele , tencuieli și despre pereții pe care sunt aplicate ) Care s - a degradat ( la suprafață ) prin umflare , cojire etc . ; coșcovit , scorojit , cojit . 3. ( Despre pereți de beton ) în care s - au introdus , cu un aparat special ,

 

ÎNJUNGHIETOR

ÎNJUNGHIETÓR , - OÁRE , înjunghietori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care înjunghie , ucide , omoară , sacrifică ; ( pop . ) junghietor . 2. S . m . Persoană care înjunghie animale ; ( pop . ) junghietor . 3. S . n . Altar pe care se face sacrificarea ; ( pop . ) junghietor . [ Pr . : - ghi - e - ] - Înjunghia + suf . -

 

ACARICID

ACARICÍD , acaricide , s . n . , adj . ( Substanță ) care omoară

 

ACHITA

... 2. Tranz . și refl . A ( - și ) plăti , a ( - si ) îndeplini o obligație materială sau morală . 3. Tranz . ( Arg . ) A omorî

 

ASASIN

ASASÍN , - Ă , asasini , - e , s . m . , s . f . Persoană care omoară premeditat pe cineva ;

 

ASASINA

... ASASINÁ , asasinez , vb . I . Tranz . A omorî

 

ASFIXIA

... ASFIXIÁ , asfixiez , vb . I . Tranz . și refl . A provoca sau a suferi o asfixie ; p . ext . a omorî

 

BACTERICID

BACTERICÍD , - Ă , bactericizi , - de , adj . , s . n . ( Preparat , substanță ) care omoară

 

BRAV

BRAV , - Ă , bravi , - e , adj . , s . m . 1. Adj . Viteaz , curajos , îndrăzneț . 2. S . m . ( Rar ) Asasin , tâlhar ( aflat de obicei în slujba unui potentat ) care teroriza și omora pentru bani ; spadasin

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...