|
|
||
Vezi și:LENEVIOR,
BOALĂ,
COMOD,
DUGLIȘ,
FOFOLOG,
INDOLENT,
JOIMĂRIȚĂ,
LENEVIE,
LENEVOS,
LENOS
... Mai multe din DEX...
LENEȘ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LÉNEȘ, -Ă, leneși, -e, adj., subst. 1. Adj., s.m. și f. (Om) căruia îi lipsește dorința, plăcerea de a munci, de a fi activ, căruia îi e lene; (om) trândav. 2. Adj. Care trădează, exprimă lene. Gesturi leneșe. ** Care este domol, încet. Mersul leneș al melcului. 3. S.m. (La pl.) Familie de animale mamifere din America de Sud, cu corp robust, cu membre prevăzute cu gheare puternice și arcuite, care se mișcă încet și stau zile întregi agățate pe aceeași creangă (Bradypodidac); (și la sg.) animal din această familie. - Lene + suf. -eș. (2) Calc după fr. paresseux, germ. Faultier.Sursa : DEX '98 Leneș ≠ harnic, muncitor, sârguincios, silitorSursa : antonime LÉNEȘ adj., s. indolent, puturos, trândav, trântor, (rar) somnoros, (înv. și pop.) neharnic, (reg.) caniv, lenos, zăcaș, (Mold.) duglan, dugliș, lainic, (prin Olt.) sanchiu, (Transilv. și Bucov.) trând, (înv.) lenevos, tanduriu. (Om \~.)Sursa : sinonime léneș adj. m., s. m., pl. léneși; f. sg. léneșă, pl. léneșeSursa : ortografic LÉNEȘ^2 \~i m. Mamifer din pădurile tropicale ale Americii de Sud care se mișcă alene și care stă zile întregi agățat de aceeași creangă. /lene + suf. \~eșSursa : NODEX LÉNEȘ^1 \~ă (\~i, \~e) 1) și substantival (despre persoane) Care leneveşte; care nu vrea să muncească; trândav; lenos. 2) fig. (despre mișcări sau acțiuni) Care vădește lene; care este lipsit de energie. Mers \~. /lene + suf. \~eșSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LENEȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 117 pentru LENEȘ. Ion Creangă - Povestea unui om leneș ... Ion Creangă - Povestea unui om leneş Povestea unui om leneș de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 7, 1 oct. 1878 Cică era odată într-un sat un om grozav de ... duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. — Ba nu, cucoană, răspunse unul dintre țărani; să ierte cinstită față dumnevoastră, dar aista e un leneș care nu credem să fi mai având păreche în lume, și-l ducem la spânzurătoare, ca să curățim satul de-un trândav. — Alei! oameni ... ce ave, se lehămesește și de binefacere și de tot, zicând: — Oameni buni, faceți dar cum vă va lumina Dumnezeu! Iar sătenii duc pe leneș la locul cuvenit și-i fac felul. Și iaca așa au scăpat și leneșul acela de săteni, și sătenii aceia de dânsul. Mai poftească de ... Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă - Fata babei şi fata moşneagului Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei. Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de ... Ștefan Octavian Iosif - Eroi în zdrențe Ştefan Octavian Iosif - Eroi în zdrenţe Eroi în zdrențe de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 Să-mbrac în haine pe măsură Și-n rime mîndre versul meu, Să poată mai ușor străbate Azi prin saloane, — pot și eu. Ci gîndurile mele sfinte Nu-s tineri leneși cari se-mbracă La modă, în mănuși și fracuri, Și cari trăiesc ca să petreacă. Azi spada nu mai zîngănește Și pușca ruginită doarme. Dar e război !... în luptă însă Slujesc idei în loc de arme. Acolo stau și eu în luptă, Între soldații ăstui veac ! Eu lupt cu versuri: un războinic E orice cîntec care-l fac. Ostași în zdrențe, dar eroici, Dintr-înșii laș nici unul nu-i... Și vitejia face cinstea Unui ostaș, nu haina lui ! Și nu mă-ntreb eu: după moarte-mi Trăi-vor cîntecele mele? Să piară, de li-i scris scris, în luptă, Eu nu mă îngrijesc de ele. Dar sfîntă-i cartea unde-or zace Ideile-mi de mult uitate: Mormînt d-eroi care muriră În lupta pentru Ștefan Octavian Iosif - Eroul de la K%C3%B6niggr%C3%A4tz ... un stejar și, îngînînd O doină, mă gîndeam la stînă, La munții mei... ce-o fi făcînd ! Era în nămiez... Da să m-adoarmă Foșnitul leneș din frunziș... Tresar... aud deodat-o larmă P-aproape, colea-n ștejeriș : Pun mîna repede pe armă Și iau pădurea-n curmeziș... Măi ! ce stau ... Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif) ... ce-i : Mă mușcă, sare, joacă... Dă spaima-n vrăbii, latră-n vînt, Își face mendrele ; eu cînt, Și codrul lin răsună... Pe sus trec leneș nouri grei — Noi nici nu ne gândim la ei, Și doar aduc furtună ! Abia o creangă s-a mișcat, Și-n freamăt ... Ștefan Octavian Iosif - Nimfele Ştefan Octavian Iosif - Nimfele Nimfele de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Floare-albastră , 10 ianuarie 1899 Bat valuri plescăind în țărmul Pustiu, și luna-i sus, pe mare... Pe dună zace cavalerul Cuprins de leneșă visare. Ies albe nimfe din adîncuri, Un văl ușor e a lor haină; Crezînd că doarme dus voinicul, S-apropie de el în taină. Întîia stă, i-admiră coiful Cu penele strălucitoare, A doua și-află joc cu lanțul Și ciucurii la cingătoare... Și, fulgerînd din ochi, a treia Îi trage spada sclipicioasă: Proptită-n spadă mi-l privește Și-i rîde-n față, drăgăstoasă. A patra drăgălaș s-alintă Pe lîngă el, șoptindu-i glume: — O, de-aș putea să-ți fiu iubită, Drag făt-frumos din altă lume ! A cincea mîinile-i dezmiardă ! A șasea parcă nu se-ndură, Sfios s-apleacă și-l sărută Întîi pe ochi, apoi pe gură... Șiret, el nu deschide ochii, Se simte-așa nespus de bine: Sub farmecul tăcut de lună Se lasă răsfățat de Alecu Donici - Nada și chiticul Alecu Donici - Nada şi chiticul Nada și chiticul de Alecu Donici Deși n-am darul de ghicit, Văzând însă pe flutur pe lângă lumânare, Prezicerea-mi îndată își are-a ei urmare: Că el nu scapă nepârlit! Aceasta-i o asemănare, Din care cititorii pe samă-și vor opri Cât bunele lor simțuri în parte vor dori. Iar eu aud adese iertând întâi greșală Sub nume de o glumă, de cuget trecător; O! toate trec pe lume, dar fapta rea-i fatală, De-a ei ademenire nu poți scăpa ușor. Judecătorul care La-ntâia lunecare Vrea cugetul s-adoarmă cu pilda unor alți... Să știi că-n mârșăvie va-ntrece pe ceilalți. Un cămătar ce-odată luă pe an dobândă Cât capete e-n stare pe tatăl său să vândă. Un avocat ce crede să facă negrul alb După a mea părere are moral cam slab. Un june crescut bine, Dar prea-ncântat de sine, În oarba-i îngâmfare pe loc e cap stricat. O jună frumușică ce curte nu primește, Mai mult însă cu unul prin unghiuri șopotește Și e nepăsătoare către al său bărbat... Se află pe un luciu oricând de- ... Alexandru Macedonski - Castele-n Spania ... scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge leneș sau în pripă. Iar împrejur de-acea grădină Nimic, nimic decât pustie... Pustia de nisipuri plină Precum e cerul de lumină, -- De-aș câștiga la ... ... pe-o terasă, îl vezi semeț și drept Privind albastrul Tibru, panglică lucitoare, Pierdut cu mintea-n visuri, scăldat cu fruntea-n soare; Aci, molatec, leneș, apleacă, feminin, Grumazul său de fildeș pe toga sa de in. Neron!... Palatul, noaptea, răsună de orgie Precum răsună, ziua, orașul de urgie ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ... Alexandru Vlahuță - În fericire ... galeși, topiți de 'nduioșare, Lăsînd asupră'mi ochii, la tine m'ai chiămat... Cu brațele întinse te-apropii blînd de mine, Și capul, greu și leneș la pieptul meu ți-l culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în brațe ceasuri uitate și senine, - Tu'mi spui povești ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LENEȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru LENEȘ. ... LENEVIÓR , - OÁRĂ , leneviori , - oare , adj . ( Cam ) leneș . - Leniv sau leaniv ( înv . " leneș BOÁLĂ , boli , s . f . 1. ( La om și la animale ) Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului ; proces patologic care afectează organismul ; maladie , afecțiune , beteșug . 2. Epitet dat vitelor ( sau altor animale ) slabe , leneșe , nărăvașe . 3 , ( Fam . ) Capriciu , pasiune pentru ceva ( sau ... despre oameni ) Care nu vrea să facă eforturi ; care nu înțelege să iasă din obiceiurile lui , din ritmul lui tihnit , obișnuit de viață ; p . ext . leneș ... DÚGLIȘ , - Ă , dugliși , - e , adj . , s . m . și f . ( Reg . ) ( Om ) leneș ... FOFOLÓG , - OAGĂ , fofologi , - oage , s . m . și f . ( Pop . ) Om greoi , leneș ... INDOLÉNT , - Ă , indolenți , - te , adj . Care este lipsit de energie ; nepăsător , apatic ; leneș JOIMĂRÍȚĂ , joimărițe , s . f . Ființă imaginară cu înfățișare de femeie respingătoare , despre care se credea în popor că pedepsește , în noaptea care precedă Joia Mare , pe fetele și femeile tinere leneșe la tors sau la ... LENEVÍE s . f . Starea omului leneș ... LENEVÓS , - OÁSĂ , lenevoși , - oase , adj . ( Înv . și pop . ) Leneș ... LENÓS , - OÁSĂ , lenoși , - oase , adj . ( Rar ) Leneș Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||