Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LĂSCAIE, LĂȚIME, ECUATOR, PERECHE, BUZĂ, LAMELIBRANHIAT, LATERAL, ZĂBALĂ, MARCĂ, GALERIE, RUMEGA ... Mai multe din DEX...

L��DOI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru L��DOI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1131 pentru L��DOI.

Traian Demetrescu - Doi bogați

... Traian Demetrescu - Doi bogaţi Doi bogați de Traian Demetrescu M-a dus avarul să-mi arate Întregul său tezaur, Și mi-a deschis o ladă plină ... Atîta bogăție!â€� Atuncia, ca să-mi sting în suflet Sarcazmul și amarul, Și să-i arăt că de cît mine E mai sărac avarul; L-am dus grăbit spre locuința, Spre raiul dragei mele, Și-am zis avarului: „Privește Furiș printre perdele!â€� El s-a uitat ...

 

Gheorghe Asachi - Acii doi catâri

... Gheorghe Asachi - Acii doi catâri Acii doi catâri de Gheorghe Asachi Doi catâri călătoreau Și-n desagii lor duceau Unul ceapă de câmpie, Altul bani de visterie Cest din urmă, îngâmfat Că-i de aur încărcat, Chiar ... Iesă o ceată de tâlhari. Toți la cel catâr dau bustă Ce ducea de aur soamă, De urechi îl prind, de soamă, Alți împung și-l bat c-o fustă. Încât bietul, gemând foarte, Zice: Oare asta-i soarte Carea mi s-au giuruit Pe ist drum când m-au pornit ...

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui ... și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt ... analizei și prin semnificaț ia ei. Dintre celelalte, Proștii , Ocrotitorul și Nevasta ni se par cele mai bune. Hora morții , în care e vorba de doi rezerviști din Ardeal care se duc în război, e interesantă prin descrierea unei lupte cu muscalii și prin surprinzătoarea justeță a unor observații ...

 

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... și pornește cu trăsura înainte. Cucoșul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat: Cucurigu ! boieri mari, Dați punguța cu doi bani ! Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului: — Mă! ia cucoșul ist obraznic și-l dă în fântâna ceea. Vezeteul se dă iarăși jos din capră, prinde cucoșul și-l azvârle în fântână! Cucoșul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiți la apă; și-nghite, și-nghite, până ce-nghite ... fuga la fereastra boierului și începe a trânti cu ciocul în geamuri și a zice: Cucurigu ! boieri mari, Dați punguța cu doi bani ! — Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoș, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu și-l zvârle în cireada boilor ș-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, și-om scăpa de supărare. Vezeteul iarăși ia cucoșul și-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoșului! Să-l ...

 

Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte

... Ioan Slavici - Doi feţi cu stea în frunte Doi feți cu stea în frunte de Ioan Slavici 1872 A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu ... la fereastra împăratului. Când feciorul de împărat intră în casă și cercă s-audă și să vadă, n-auzi nimic, ci văzu numai pe cei doi cățeluși, pe care vitrega i-a fost pus în patul Lăptiței. Multă vorbă nu se mai făcu. Feciorul de împărat văzu cu ochii ... a doua oară și iarăși răsunară veseliile de nuntă trei zile și trei nopți. Hei! dar nu e darul lui Dumnezeu pe faptă nedreaptă! Cei doi feți-frumoși nu aflau odihnă în pământ. În locul în care erau îngropați crescură doi paltini frumoși. Când vitrega îi văzu crescând, porunci ca să-i stârpească din rădăcină. — Lăsați-i să crească! porunci împăratul. Îmi plac aici la ... an, iară în crepetul zorilor, când se strâng stelele pe cer, trei ani într-o clipită. Când se împliniră trei zile și trei nopți, cei doi paltini erau mândri și nalți, ridicându-se cu crengile lor până la fereastra împăratului. Și apoi, când adia vântul și se mișcau frunzele, împăratul asculta ...

 

Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito...

... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... de Mihai Eminescu (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito, De ne-ntâlneam demult și nu pierdeam O tinereță, care-am risipit-o? De dragul tău demult înnebuneam, Sau că muream de-atâta ... Sărmana inimă bătând în piept. La ce? Ca viața mea s-o risipesc Într-o-ndelungă, tristă văduvire, Lipsită de-al tău chip dumnezeiesc: Să-l

 

Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă)

... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... de Mihai Eminescu (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito, De ne-ntâlneam demult și nu pierdeam O tinereță, care-am risipit-o? De dragul tău demult înnebuneam, Sau că muream de-atâta ... Sărmana inimă bătând în piept. La ce? Ca viața mea s-o risipesc Într-o-ndelungă, tristă văduvire, Lipsită de-al tău chip dumnezeiesc: Să-l

 

Gheorghe Asachi - Două spice

... spice de Gheorghe Asachi Cu-nălțată, mândră frunte, Un deșert spic defăima Pe un spic plin de grăunte Ce în gios se atârnă. Zisă deci l-a lui vecin: De râs lucru-i curios Că ții capul așa gios! Îns-atunce spicul plin Au răspuns l-această ceartă: Nu doresc a mă schimba; A mea frunte-aș rădica Când c-a ta ar fi deșartă ...

 

Cincinat Pavelescu - Două epigrame

... mă anunță că un prieten voiește să-mi vorbească. - Să intre! Ca să-mi dau aer de magistrat ocupat, și pe care vizitele matinale nu-l prea încântă, țineam ochii pe hârtie. Un glas mai puțin simpatic, dar necunoscut, izbucnește: - Hei, ce faci, Cincinat? Ridic ochii spre noul-venit. Nu-l ... răsfoiască niște dosare: - Mulțumesc, amice, dar d-ta? - Uite, sosii și eu acum și venii să te văd. Îmi ziceam, desigur, e cineva pe care l-am cunoscut de mult. Poate vreun camarad al fraților mei, mă mira însă mult interesul neînțeles pe care-l punea în cercetarea dosarelor. - Ei, cum o duci p-aci? - Admirabil! Brăila e un oraș încântător, dar nu te supăra dacă sunt silit să întrerup ... mă iei, frate Cincinat? Eu sunt judecătorul tău. Sunt Fabriciu! - De ce nu spui, omule, așa? Era să pui aprodul să te poftească afară. Așa l-am cunoscut pe celebrul judecător Fabriciu. Ne-am împrietenit iute, mi-a spus din suferințele lui de vechi funcționar, de viața lui obscură ... mai mult, dumnealui tace întotdeauna. I-am răspuns la moment prin această epigramă: Fiindcă tăceam, deși cu rost, Fabriciu mă crezuse prost, Tot astfel eu ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Două lupte

... Vulturii și corbii turme să s-adune! Soarele pălească pe umbrosul cer! Armia intre-n cărnuri până la mâner! Calul să turbeze în frâul ce-l strânge! Din dușmani să muște și să-noate-n sânge! Cum o vijelie risipește-un nor, Spulberați îndată rândurile lor! Sabia să cază peste ei ...

 

Dimitrie Anghel - Două glasuri

... după ajutor ce-mi scăpase fără să-mi dau seama ; dar glasul celui ce poate sta să moară ca și mine, înfricoșat de singurimea ce-l împresura, reîncepu iarăși mai sfîșietor, mai îndurerat și mai plin de spaima morții ! Împăcarea ce-o simțeam cu o minută mai înainte în fața necunoscutului ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru L��DOI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru L��DOI.

LĂSCAIE

LĂSCÁIE , lăscăi , s . f . Monedă de aramă valorând o jumătate de para , care a circulat în țările române în a doua jumătate a sec . XVIII ; p . gener . monedă de valoare foarte

 

LĂȚIME

LĂȚÍME , lățimi , s . f . Însușirea de a fi lat ; cea mai mică dintre cele două dimensiuni liniare ale unei suprafețe plane dreptunghiulare ; întindere opusă

 

ECUATOR

... ECUATÓR s . n . 1. ( Geogr . ) Cerc imaginar pe suprafața pământului , rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui , perpendicular pe axa polilor , împărțindu - l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre ; p . ext . zona care se întinde până la câteva grade latitudine nordică și sudică ...

 

PERECHE

... PERÉCHE , perechi , s . f . ( De obicei urmat de determinări ) l . ( Adesea cu valoare de num . card . ) Grup de două ființe de același fel . 2. Grup format din două exemplare din același fel de obiecte . 3 ...

 

BUZĂ

... BÚZĂ , buze , s . f . l . Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții . 2. Margine a unor obiecte , a unor vase . Buza ...

 

LAMELIBRANHIAT

... f . 1. Adj . ( Despre moluște ) Cu branhiile în formă de lamele . 2. S . f . ( La pl . ) Clasă de moluște cu corpul turtit lateral , pe care - l acoperă o cochilie formată din două valve , și cu branhiile în formă de lamele . ( Lamellibranchiata ) ; ( și la sg . ) animal care face parte din această clasă ...

 

LATERAL

... vârfului limbii de palatul tare sau de alveolele incisivilor superiori , în timp ce suflul de aer iese prin cele două deschizături lăsate de marginile limbii . " L " este o consoană laterală . 3. ( În sintagma ) Gândire laterală = proces specific gândirii creatoare , având ca scop obținerea a cât mai multe variante posibile ...

 

ZĂBALĂ

... subțire de metal cu două brațe , prevăzute cu câte un inel mare , care se introduce în gura calului înapoia ultimilor incisivi pentru a - l struni și a - l conduce . 2. Bubuliță albicioasă molipsitoare , care apare la oameni în colțurile gurii și la vite pe buze ; zăbăluță . 3. ( La pl . ) Bale . 4. ( La pl ...

 

MARCĂ

... țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul ...

 

GALERIE

... lucrărilor miniere . 2. Canal subteran de comunicație care face legătura între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice . 3. Coridor subteran ( adesea ramificat ) pe care și - l sapă unele animale pentru a le servi ca adăpost . 4. Coridor lung ( și boltit ) situat în interiorul sau în afara unei clădiri , servind ...

 

RUMEGA

... depr . ; despre oameni ) a mânca mult și încet . 3. Tranz . Fig . A medita pe îndelete asupra unui fapt , a - l

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...