Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNDEMÂNARE, ABILITATE, DĂSCĂLIE, DESTOINICIE, DIBĂCI, DIBĂCIE, ESCAMOTA, INGENIOS, INGENIOZITATE, ISTEȚIME ... Mai multe din DEX...

ISCUSINȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ISCUSÍNȚĂ, iscusințe, s.f. Îndemânare, dibăcie, pricepere; p. ext. talent, artă. - Iscusi + suf. -ință.

Sursa : DEX '98

 

ISCUSÍNȚĂ s. 1. v. îndemânare. 2. v. ingeniozitate. 3. v. măiestrie. 4. v. inteligență.

Sursa : sinonime

 

iscusínță s. f., g.-d. art. iscusínței; pl. iscusínțe

Sursa : ortografic

 

ISCUSÍNȚ//Ă \~e f. Calitatea de a fi iscusit; îndemânare; dibăcie; abilitate. /a iscusi + suf. \~ință

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ISCUSINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru ISCUSINȚĂ.

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

... teascuri pentru poamă și multe altele. Școala de tipar din Kiev a pus la privirea tuturor mașini electrice de tipărit, făcute cu mare iscusință. Dintre dânsele cea mai vrednică de luare-aminte era mașina de cules buchii pentru tipărit. După mașinile și meșteșugurile tiparului într-o clădire, acoperită cu ... fiare umplute cu paie și făcute după chipul celor vii. Mai încolo — felurite lucruri ce-ți furau privirea: zugrăviri minunate, cutii făcute cu mare iscusință, războaie... Mai departe — flori, pietre scumpe din munții Uralului, instrumente doftorești. În pavilionul războaielor persiene, pe lângă războaie, erau puse vechile frumoase țesături și ...

 

Alecu Donici - Țăranul și calul

... său așa un rezultat: — Mă mir, cum zic de om că este o ființă, Aleasă prin a lui a minții iscusință? Eu nu văd la dâns' minte Măcar de un grăunte. Și oare poate fi mai mare nebunie Decât să scurme el ogoare pe câmpie, Și ...

 

Alecu Donici - Braminul

Alecu Donici - Braminul Braminul de Alecu Donici Eu v-am spus odată, că omul când greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În India bogată Un cuvios bramin, Deși era în faptă De rele patimi plin, Însă prin iscusința acea de ipocrit, El da încredințare Că ar avea purtare Întocmai cum se cade unui bramin cinstit. Oare ipocrizie Și-ntre bramini să fie? (Sau numai pe la noi Sunt lupi în piei de oi?) La astă întrebare Chiar fabula mea poate să facă dezlegare. Braminii împreună cu toții viețuiesc Și se povățuiesc De un păstor mai mare. Ei sunt pilduitorii de lege în popor; Au multe slujbe grele, Au post nu prea ușor Și aspre rânduiele. Deci, într-o zi de post Braminul meu la slujbă, hrănit cu totul prost, Socoate cum s-o deie Ceva la fruptișor Și-i vine-n gând să ieie Un proaspăt oușor Și să-l cam învârtească la para lumânării. Urmând aceasta, iată pe ușile cămării Păstorul se ivește: — Ce faci, cinstite frate? De ce te-ai apucat? Vezi cum se dezvelește Oricât de mic păcat. — ...

 

Alecu Donici - Măgarul și privighetoarea

Alecu Donici - Măgarul şi privighetoarea Măgarul și privighetoarea de Alecu Donici Măgarul au văzut pe o privighetoare. — Prieteno, i-au zis, mă rog să mă asculți: Eu tot am auzit o vorbă de la mulți, Că tu întru cântări ești meșteriță mare, Și iată, acum vreu De iscusința ta să judec singur eu. Iar buna păsăruică, pornită spre cântare, Când liniștit, abia În sine ciripea, Când tare șuiera, Când glasu-i tremura, Apoi, prin dulcea ei strigare, Întru a dragostei cei gingașe plecare Pe amorașul său chema, Și rediul desfătat, cântarea-i răsuna; Iar lumea ascultând Tăcea și se mira. Măgarul însă de pământ S-au rezemat cu fruntea, Și au răcnit așa: "Tu versuri ai plăcute, Dar când ai asculta Cucoșul de la noi, mai bine ai cânta." Acestea auzind în suflet s-au jignit Acea privighetoare Și de atunci au contenit Pentru măgari a sa cântare. Dumnezeu să ne ferească De judecata

 

Alexandru Macedonski - Imn la Satan

Alexandru Macedonski - Imn la Satan Imn la Satan de Alexandru Macedonski Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate, În iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate; Te-ador, Satan, fiindcă tu ești zâmbet, rază și coloare, Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cântare, floare, -- Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale, -- Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale... O! singur zeu, fiindcă rău — iar răul singur este forță -- Al tău e-ntregul Univers, plecat sub sabie și torță... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... Satan, — oh! Iartă-mi neghiobia! Satan, fermecător Satan, Nemilostiv, cum e dorința, Și ager, cum e iscusința, Tot mai activ din an în an; Semeț cum este biruința... Satan, dorință de știință, Satan, dorință de frumos, Satan, voință și putință, Pe-altarul tău mă-aduc prinos... Jos, jos fățărnicia... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... În ochi adânci când scânteiezi, pe buze roșii când răsufli, Averi de-avari le risipești prin simțuri reci furtuni când sufli; Înnebunești pe prea cuminți, ce stau tâmpiți de-nțelepciune Și schimbi deodată în focar ce- ...

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

... păsări de tot felul, și întregi, și despicate, Împreună cu vânaturi nencetat se grămădesc. Tot ce e mai bun pe lume, strâns cu bani și iscusință, Îmbrâncește înainte lăcomiile trupești, Și pe când se schimbă vorbe și se bea cu prisosință, Pe metalice tripede ard parfumuri arăpești. Sirieni cu forme clasici ...

 

Cezar Bolliac - Cele trebuincioase

... Bolliac - Cele trebuincioase Cele trebuincioase de Cezar Bolliac Un Talent va și știință; Concheranul, conștiință; Diputatul, semeție; Ministrul, ipocrizie, Și un prinț mărinimie. Judele, va iscusință; Preotul, va umilință, Și ostașul, va credință. O fetiță, modestie; Tânăra, cochetărie, Ș-amorezul, va mândrie. Galantului, trebuie stare Bărbatului inimă mare, Și nevestii, viclenie ...

 

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului

... atât de mare Încât sunteți chiar zei. Străpunserăți chiar munții, titanici prin voință, Pe mări vă legănarăți orașe-ați ridicat, Pământul prin răbdare, sudori și iscusință, Mereu l-ați preschimbat. Din fiecare taină făcurăți câte-o sclavă, Supus vă este totul, chiar trăsnetul l-ați prins. Ați dus pe-ai voștri ...

 

Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu

... țărnă în praf putrezește, Iar pe tunet mintea îl povățuiește. Sunt înger și vierme, sunt sclav și domn mare; Deci de sunt atâta de cu iscusință, De unde sunt oare nici că am știință, Dar nici de la sine-mi nu pot fi, îmi pare. Sunt a ta zidire ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și albina (Stamati)

... ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De tine foarte mi-i milă, Că ești de tot ticăită, Măcar că ești învățată și lucrezi cu iscusință; Dar în stup sunt mii ca tine ce lucrează cu silință, Lipind faguri vara toată, Și, în fine, pentru trudă nu câștigați altă plată Decât ...

 

Emil Gârleanu - Călătoare! ...

... cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. Îndrâzneață și destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusință, o luă încet pe cusătura carâmbului, în sus. Călătoarea își dete toată silința să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi amintea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ISCUSINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru ISCUSINȚĂ.

ÎNDEMÂNARE

... ÎNDEMÂNÁRE s . f . Ușurința de a face un lucru ca urmare a unei bune deprinderi sau a unei înclinații ; iscusință

 

ABILITATE

... ABILITÁTE , abilități , s . f . ( La sg . ) Îndemânare , iscusință

 

DĂSCĂLIE

... DĂSCĂLÍE , dăscălii , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Profesiunea de dascăl . 2. Povață ; p . ext . dojană , mustrare . 3. ( Înv . ) Iscusință

 

DESTOINICIE

... DESTOINICÍE s . f . Însușirea de a fi destoinic ; aptitudine , capacitate , pricepere , iscusință

 

DIBĂCI

... DIBĂCÍ , dibăcesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) 1. A potrivi lucrurile cu îndemânare , cu iscusință ; a nimeri . 2. A căuta cu stăruință . 3. A descoperi ( după multă căutare ) ; a găsi , a ...

 

DIBĂCIE

... DIBĂCÍE , dibăcii , s . f . Îndemânare , abilitate , pricepere , iscusință

 

ESCAMOTA

... ESCAMOTÁ , escamotez , vb . I . Tranz . 1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă , a ascunde ceva cu iscusință . 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei , pentru a micșora rezistența la ...

 

INGENIOS

... ingenioși , - oase , adj . 1. Care are mult spirit inventiv , multă agerime de minte ; iscusit , dibaci . 2. Care este alcătuit , elaborat cu inventivitate , cu măiestrie , cu iscusință

 

INGENIOZITATE

... INGENIOZITÁTE , ingeniozități , s . f . Calitatea de a fi ingenios ; inventivitate , măiestrie , iscusință

 

ISTEȚIME

... ISTEȚÍME , istețimi , s . f . Agerime ( de minte ) , iscusință

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...