Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CACAO, CONCENTRAT, FECULENT, LAPTE, NUTRITIV, OREZ, RĂDĂCINĂ, SĂȚIOS, SUBSTANȚIAL, SUCULENT ... Mai multe din DEX...

HRĂNITOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

HRĂNITÓR, -OÁRE, hrănitori, -oare, adj. Care hrănește bine; nutritiv. - Hrăni + suf. -tor.

Sursa : DEX '98

 

HRĂNITÓR adj. consistent, nutritiv, sățios, suculent, (livr.) feculenț, (astăzi rar) substanțial, (înv.) mistuitor, nutritor, săturăcios, săturător. (Alimente, substanțe \~oare.)

Sursa : sinonime

 

hrănitór adj. m.. pl. hrănitóri; f. sg. și pl. hrănitoáre

Sursa : ortografic

 

HRĂNIT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) Care hrănește; cu proprietatea de a hrăni; nutritiv. Substanță \~oare. /a hrăni + suf. \~tor

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru HRĂNITOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru HRĂNITOR.

Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut

Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut Pentru nedreptatea ce i s-au făcut de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție     O mumă sfîntă dreptate         Vino din ceru d-unde ești,     Vezi-mi a mea strîmbătate         Celor răi să răsplătești,     Cerurile din nălțime         Rog ca să vă deschideți,     Și-a răutății mulțime         Ce-i asupră-mi s-o vedeți ;     Arătați milostivire         La al meu cumplit suspin,     Și de este răsplătire         Spălați-mi al meu venin.     Nu mi-au mai rămas putere         Nici alt unde s' năzuesc,     M-au pătruns a mea durere         Și cunosc că mă topesc.     Eu fără zădărnicie         Pe streini i-am priimit,     Făr-a ști că-s vrăjmași mie         Ca pre-ai mei fii i-am iubit     Am vrut să fiu hrănitoare         La nemernicii barbari,     Mumă bună-ngrijitoare,         Făr-a ști că sînt tîlhari.     I-am priimit părintește         Pe flămînd, gol, însetat     Și ei acum tîlhărește         De tot m-au dărăpănat.     I-am ajutat cu mijloace         În tot chipul d-ajutori,     Socotindu-i fii de pace,         Iar nu hoți răzvrătitori.     Izgoniți, fugiți de silă         D-al lor loc înstrăinați     Au aflat la mine milă          ...

 

Vasile Alecsandri - Plângerea țării

... fără frică! Cum îi smulge florile Și-i pradă rodurile! Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești! Sărăcuț de maica mea, Cui a fi ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Ingratul

... să-ți mai plimbi lenea, să schimbi și meserie, Ca spârcul schimbând locul să scape de ponos; Ceruși ajutorință să-ți fiu drept chezășie; Chezaș, hrănitor, reazem ți-am fost mai cu prisos. Cu gândul trândăviei porneai la ascultare, Și slujba, datoria în veci n-ai cunoscut: Ca jidovu-ndărătnic ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

Ion Luca Caragiale - Monopol... Monopol... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 În vara anului 1907, aflându-mă în străinătate și având în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București, cu gândul să m-abat o zi-două pe la Iași, unde să vizitez pe niște vechi și buni prieteni, familia Ronetti Roman. A doua zi, mă cobor în gara Pașcani la 12.30 p.m. Numaidecât întreb cu respect pe un domn impiegat de mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, "pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași"... Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, "în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.". - Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă... - Este, dar nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, să-nceapă băile... Dar nu știam să fie acuma și-n Berlin pătimași cari vin să se caute la băile din Iași. ...

 

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit de Antim Ivireanul Veniți după mine și voiu face pre voi păscari1 de oameni. Doftorii cei desăvârșit și înțelepți atunci mai mult măresc lauda meșteșugului lor, nu când cu hier și cu foc luptă patima să o supue, după cum iaste liagia războiului, ce numai când acĂ©ia ce pătimĂ©ște cu apipăeri mângăioase și cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului și cĂ©le înfricoșate porunci ale meșteșugului doftoresc să le oprească și oarecare zile cu mâncări doftorești și hrănitoare potolind durerile, să arate pre acela ce pătimĂ©ște mântuit de boală. Așa și preaînțeleptul doftor al sufletelor și al trupurilor noastre, împăratul împăraților Hristos, Dumnezeul nostru, văzând lumea că bolnăviia cu patimile necredinții și să umfla ca o rană cu înșălăciunile cĂ©le lumești spre închinăciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace și au purtat de grijă pentru mântuirea oamenilor și a neamului omenesc, de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l aduce la frumusĂ© ...

 

Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi

Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor şi românii de astăzi Geniul vechi al românilor și românii de astăzi de Constantin Stamati Cu doftorie amară, Acel bolnav înviază, Cu critică și ocară, Răul moral se-ndreptează. Este știut că în toți anii la sărbătoarea Sântului Ilie, la 20 iuliu, în orașul Fălticeni, ce este în ținutul Sucevii, din principatul Moldovei, se face un iarmaroc renumit, la care se adună nu numai neguțitorii din Moldova și Valahia, dar și o mulțime de neguțitori străini din depărtate locuri cu mărfuri scumpe, și acolea sau le vând cu ridicata unii altora, sau le schimbă pe alte mărfuri, încât în acest mare iarmaroc, ce ține două-trei săptămâni, se învârtește un alijveriș de câteva milioane de lei. Tot atuncea se adună acolo din cele mai de departe unghiuri ale Moldovei, și mai cu samă din Iași, Roman și Botoșani, mulțime de tineri boieri și tinere cucoane, nu pentru interesul negoțului, cu care prea puțini se îndeletnicesc, ce numai ca să se zăbovească sau să cumpere lucruri pentru a lor podoabă și îmbrăcăminte, cu care se fudulesc în iarmaroc, și întru adevăr că zi și noapte altă nu se răsună pe ulițe și ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos şi ghigorţul Băiatul cel bubos și ghigorțul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră. Și fiindcă n-avea încotro, și el, biet, își înghițea amarul, și răbda. Nici tu joc, nici tu veselie, nici tu dezmierdare. Se uita cu jind la ceilalți băieți și flăcăi, cum unii se încurau jucându-se, cum alții se zbenguiau cu fetele, și râmnea la dânșii. În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. Drumul însă îi era pe la curtea împărătească. Într-o zi, când scoase apă văzu în ciutură un ghigorț. Bucuria lui, că o să aibă în ziua aceea legumă mai deosebită. Când, ce să vezi d-ta? peștele începu să-i vorbească: - Flăcăule, aruncă-mă iară în puț, și nu-ți face păcat cu mine, că mult bine ți-oi prinde și eu vrodată. Băiatul se minună ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

Alecu Russo - Amintiri (Russo) Amintiri de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a purure cu raze strălucitoare și un miros neșters. Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenţionismul şi tezismul în artă Tendenționismul și tezismul în artă [1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele. Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând că e rău a scrie în versuri un ...

 

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Din albumul unui bibliofil de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân 2 II - Formulă de afurisenie 3 III 4 IV - Epitaful lui Prale 5 V - Fragmente dintr-o poveste 6 VI - Rime defectuoase 7 VII - Câteva cugetări 7.1 Cuvinte vechi franceze din XV secol 7.1.1 A 7.1.2 B 7.1.3 C 7.1.4 D 7.1.5 E 7.1.6 F 7.1.7 G 7.1.8 H 7.1.9 J 7.1.10 L 7.1.11 M 7.1.12 N 7.1.13 O 7.1.14 P 7.1.15 R 7.1.16 S 7.1.17 T 7.1.18 U 7.1.19 V 7.1.20 Y 7.2 Stoicismul românului 7.3 Arghir 7.4 Neculai Bălcescu 7.5 Cântecul Bucovinei 7.6 Geanta lui Moș Cosma I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân Logofăt mare judecător și alegător de ocine. Ispravnic pe o seamă de oameni de frunte, ce sunt curteni la țară, și judecător tuturor cine sunt cu strâmbătăți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HRĂNITOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru HRĂNITOR.

CACAO

CACÁO s . f . Sămânța arborelui de cacao , folosită ( sub formă de produs pulverulent ) în alimentație , mai ales la fabricarea ciocolatei și a unor băuturi

 

CONCENTRAT

CONCENTRÁT^2 , - Ă , concentrați , - te , adj . 1. Care are o concentrație mare . 2. ( Despre stil , limbaj ) Concis . - CONCENTRÁT^1 , concentrate , s . n . 1. Produs bogat în minerale utile , obținut prin concentrare ( 3 ) . 2. Produs alimentar caracterizat prin volum mic și printr - un procent mare de substanțe hrănitoare , care poate fi consumat după ce , în prealabil , a fost încălzit , fiert în apă

 

FECULENT

... FECULÉNT , - Ă , feculenți , - te , adj . Care conține feculă ; p . ext . hrănitor

 

LAPTE

... LÁPTE , lăpturi , ( 2 ) s . n . 1. Lichid alb - gălbui cu gust dulceag , foarte hrănitor , secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor ( care constituie hrana exclusivă a sugarului și a puiului de animal ) . 2. ( Rar ; la ...

 

NUTRITIV

NUTRITÍV , - Ă , nutritivi , - e , adj . Care nutrește ; bogat în substanțe

 

OREZ

ORÉZ s . m . Plantă alimentară din familia gramineelor , cu tulpina dreaptă , cu frunze liniare alungite și cu spice mici , cultivată în terenuri umede pentru fructele ei cu semințe foarte hrănitoare , bogate în amidon ( Oryza

 

RĂDĂCINĂ

RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;

 

SĂȚIOS

... SĂȚIÓS , - OÁSĂ , sățioși , - oase , adj . ( Despre alimente ) Care satură ; care ține de foame ; hrănitor

 

SUBSTANȚIAL

SUBSTANȚIÁL , - Ă , substanțiali , - e , adj . 1. Care ține de substanța ( 4 ) unui lucru ; principal , esențial ; p . ext . important , însemnat , mare . 2. ( Despre alimente ; adesea adverbial ) Bogat în substanțe hrănitoare ; consistent . [ Pr . : - ți -

 

SUCULENT

... SUCULÉNT , - Ă , suculenți , - te , adj . Cu mult suc , zemos , hrănitor