Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:HÂC, HĂBUC, HÂȚÂNA, HĂRȚUI, HÂRÂITOR, HĂMURĂRIE, HÂRÂITURĂ, HÂRȘÂITURĂ, HĂMĂITURĂ ... Mai multe din DEX...

H����I - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru H����I

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru H����I.

Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"

... unde nu mai fusesem de copil... Trebuie să mărturisesc că n-am simțit "acele palpitări", care se simt la orice revedere de acest fel; ce-i drept, nici pomii și altele n-au manifestat față cu "vechiul lor prieten" vreo deosebită emoție. De la gară trec prin niște uliți triste: miroase ... și unghiurile unde se aruncă gunoaiele. La un semnal, toți se ridică și-l împresoară din toate părțile. O clipă animalul se oprește înghețat; sângele-i dă năvală la inimă, care începe să zvâcnească de coaste... E pierdut!... Părul i se zbârlește pe coamă. Un fior îi fulgeră d-a-lungul prin șira spinării și-i încovrigă coada d-a-ndăratele, până-i înfige vârful în pântece. Ochii turburi caută încotrova un punct de scăpare; dar abia se pune problema în mintea aiurită, și o piatră l-a ... s-așează stins de oboseală, să-și lingă rănile și să se vaiete discret de durere. Somnul se capătă mai ieftin decât hrana și deocamdată i-e mai trebuincios: truditul trup se încolăcește binișor, închide ochii triști și adoarme oftând greu din afund. - Toată intervenirea mea acum în favoarea animalului este ...

 

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

I. C. - Vînătoarea (I. C.) Vînătoarea de I. C. Informații despre această ediție Apare în tipografia lui Anton Pann în 1846, împreună cu poemul Duhovnicul și copila , dedicate doamnei Hariclia C. Autorul nu ... nu a fost identificat. la d. H. Un bătrîn îm povestea Te uită, vezi pe vale o casă descălită Ce buruieni înnalte în podu-i se zăresc ? Cu ușile stricate și prispa năruită De scărpinări de vite ce-acum o lăcuesc ? E o căsută care o dată o fetiță De ... suspinuri din ce mai tari ieșea : Copila ce de mînă nici cum nu îl lăsase Ca nici odat-acuma de plîns ea se sfîrșea. Aci-i înalță mînă de fruntea ei lipind-o, Aci iar de la frunte la sîn i-o pogora ; Apoi cu-acele lacrămi de dragoste udînd-o Nici cum să se despartă de el nu se-ndura. Cu multele suspinuri și dorul ... atîta de frumoasă Ca zioa acea sfîntă cînd omul se făcu. Ca zioa-n care Domnul țărîna mocirloasă Luînd ființa noastră a plăsmui-i plăcu. Acuma și Florica de visuri dulci de noapte, De frumusețea zilii al ei chip alinat, Se scoală, se gătește, apoi vitele scoate Afară la ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus H

... vor ospăta suflĂ©tește. Decât cĂ©lialalte nume, cu carele zice Isaia să se numească mântuitoriul, decât toate iaste, cel dintâi, minunat; și cu cuviință i să cuvine acest nume, că nu numa într-un lucru, ci în toate faptele sale minunat au fost: minunată zemislirea lui, minunată și nașterea, minunată ... Roșie, desfăcându-se în doao le-au făcut cale; focul, ca un stâlp luminându-le noaptea, le-au slujit; norul, de arșița și zăduful zilii i-au umbrit; ceriul, hrană îngerească le-au dat; piatra cea vârtoasă, păhar dulce li-au deschis; Iordanul, curgerile sale cĂ©le rĂ©pede, spre fugă ... născuse dintru dânsa, uda trupul preasfântului cocon; și luându-l cu scutece l-au înfășat și cu brațele l-au cuprins și țâțe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au alăptat. Și ce s-au mai întâmplat iaste lucru cu adevărat că covârșaște toată minunea minții omenești. Că ...

 

Vasile Alecsandri - Hâtrul bătrîn

... Sui în deal, cine mă cheamă? Moartea care-mi cere seamă? Dau în vale, cine-mi râde? Moartea care mă cuprinde? Pomul dacă-mbătrânește, Pune-i paie de-l pârlește. Omul dacă a-mbătrânit Fă-i sicriu de odihnit. Vai de dânsul! vai de el! Când e omul tinerel, Lesne-i vine a gândi Cât pământul c-a trăi. Ci zilele omului Sunt ca floarea câmpului: Dimineața înflorește, Peste zi se veștezește ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi

... Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Axa, 2005. iscusiți mesageri ai unui mers neluat în seamă a.) el pune în primejdie O r i z o n t a l a mișcarea semnului ce tulbură apele din visul celuilalt tot ce se spune despre EA ... acolo desigur în geometria elementelor lichide SFERA dimensiune nepipăită TRI – UNGHIUL vieții și al morții nelocuite D R E P T U N G H I U L care ne separă spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung ... alb rece umed de ebonită în fața oglinzilor retrovizoare spălându-ți mâinile tale duble D O U Ă J U M Ă T Ă Ț I I D E N T I

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950 ... Cult cabiric. Rit inițiatic. Fratricid – Th. D. Sperația / Legenda celor trei fii ai lui Feridum. Mit iranian. Fratricid – O. Buhociu / Pit pytagoric – H. Vintilă. B. Mitologia autohtonă. Bocet solar. Uciderea Soarelui. Parabolă cosmogonică – G. Coșbuc / Jertfă ritualică. Sacrificarea divinității – H. Sanielevici / Cultul fertilității – N. Brânda / Rit închinat Soarelui. Cult mithraic daco-roman. Sacrificarea prin decapitare – I. Filipciuc. II. Reflectarea unor credințe religioase. A Fapt istoric creștin. O legendă creștină – S. Fl. Marian / Esențializarea creștinismului – L. Blaga / Hristos ... G. Coșbuc / L. Ghergariu / A. Fochi â–  Balada vs. Colind. 1. Combaterea teoriei ardelenești. Involuția. O. Densușianu / P. Apostol / M. Eliade / O. Buhociu / I. Diaconu / Al. V. Lovinescu 2. Răspunsul “ardelenilorâ€�. S. Ilian / M. Pop / I. Taloș / O. Bîrlea Momentul genezei ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... cu onoare v-am spus-o. La reclamația care o făcui sergentului s-au condus secției respective sus-numitele felinare. Primiți, vă rog, etc. G h i ț ă V. ... comerțant" D. Ghiță V. ... este un iubitor de lumină, care urăște foarte mult întunericul. E bine — cu atât mai bine că ... soare nou străluce pe plaiul țărei mele Și-n raze hriliante — înconjurat de stele Zâmbește cu iubire, cu grații și amor La tot ce-i român astăzi, la toți câți țara ador! Un stol de păsărele din regiuni înalte Inton în armonie un imn de bravitate? Urând cu bucurie ca ... Regat. Acum, ca niciodată, întreaga țară gustă Din cupa amoroasă o băutură-Augustă Prin care-și pregătește un falnic viitor, Un viitor de aur, ce-i demn d-acest popor. Prin astă băutură ce azi i se oferă A noastră mândră țară s-avântă spre altă eră, Și jură că va merge pe urma alor săi, Ce orișicând știură ... o minunată înzestrare auriculară. Mai la vale apoi se face istoricul întemeierii orășelului: cum m.sa regele a venit odată la Sinaia, cum i ...

 

Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie

... și acela iar să va făgădui de acĂ©stia, de toate să să părăsească, atunce îndată pleacă în genunche cel ce să ispoveduiaște și să-i citească duhovnicul molitvă. Deci, după ce-i va citi molitva, să zică: äîńňîÄ�Ă­î gńň, Å„Ă«Å•âÅ•... Ä� Ä�Ă­h și otpust. Atunce îl canonĂ©ște duhovnicul pre dânsul, după cumu-i va fi greșalele lui. Și de va avea acela multe păcate, îl canonĂ©ște în care păcat iaste mai mare din cĂ©lealalte, adecă care ... an, mai jos de măsura anilor de priceștenie. Iar de va nevoi el să dea milostenie, pre cât îi va fi putĂ©rea, iar să-i lași lui, și alt an. Iar de va posti el miercurea și vinerea, precum poruncĂ©ște sfânta pravilă, lasă-i lui și alt an; de va ținea lunea, de dulce să nu mănânce, lasă-i lui și alt an. Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau și mai jos și alt an să-i laș lui. Iar de va fi de douăzeci de ani, sau și mai jos mai puțin să să canonească. Iar de nu va suferi acĂ ...

 

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică

... pentru ca să mă pronunț monșer: m-am tămăduit de bătături. * Mitică într-o discuțiune asupra situației politice: - Lăsați-l, monșer, și pe bietul regele! I-a făcutără politicienii capul Calinder. (Ioan Kalinderu - administratorul domeniilor Coroanei.) * La telegraf. Mitică a predat o telegramă. Telegrafista (după ce a ... don' Mitică? Mitică: Dragă Costiță, să-mi pui la grătar o costică de purcel. * Mitică a cam prea băut; e foarte ciupit, și-i vine poftă să fredoneze: "De ar fi noaptea trei coniace... M-aș... mi-ș... m-aș... mi-ș - m-aș...!" * Mitică: Amice Costică, nu mai ... nu-mi face trebuință. Eu cumpăr lemne tăiate gata. * La telefon. Mitica sună. Soneria răspunde. Mitică: Alio! Un glas de damă (răspunzând): Alo! Mitică: Cine-i acolio? Glasul: Centrala întâia. Mitică: Domnișoară, vă iubesc. Glasul: Cine ești dumneata? Mitică: Mitică. Nici un răspuns... Mitică sună prelung, soneria răspunde. Mitică: Alio! Glasul ... în ton marțial): În front, că vă atacă marinarii călări! * Mitică e dezolat. - Închipuiește-ți, dragă... m-a lovit o nenorocire ireparabilă. - Ce-i, frate? ce s-a întâmplat? - Mi-a stat ceasornicul! * La birt. - Băiete, un pahar de protoxid de hidrogen. - ...?! - Atunci dă-mi ...

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

... să-i deie o odaie pe seamă, unde să-și așeze biblioteca și să studieze ziua și noaptea. Tatăl, foarte mulțumit că are așa fecior, i-a făcut pe plac. Seara, după ce și-a așezat cărțile frumos, s-a pus băiatul în pat, cu ... privința lui Falstaff, care îi revarsă în spirit amintiri — o explicație ce nu se află în dicționarul d-niei-sale. Iată-o, pentru că-i trebuie: Între anii 1377 și 1459 — adică pe timpul domniilor celor trei Enrici, al IV[-lea], al V[-lea] și al VI[-lea] â ... povestesc pe larg despre isprăvile și înaltele merite ale mărinimosului erou. Din parte-ne, credem că ajunge această scurtă notiță; nu avem loc aci să-i facem biografia; destul să arătăm că sir John Falstaff este și va rămîne una din cele mai nobile, cele mai strălucite și mai neuitate figuri ... încă ce cusur! mic în sine, dar enorm, incalculabil în urmări! — un cusur care-l face să-și piarză toate calitățile, un cusur care-i nimicește cu desăvârșire memoria... Și iată grozavul cusur: sir John Falstaff nu e trecut în cel mai ieftin dicționar! De aceea băiatul procopsit al lui ...

 

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă

... de geografie: - Leonido, care e capitala județului Buzău? - Mizilul, domnule! a răspuns cu mândrie tânărul Leonida, viitor primar al urbei sale natale. - Nu-i adevărat, Leonido, a zis profesorul; e Buzăul... Dar capitala județului Prahova? - Mizilul, domnule! a răspuns hotărât junele. - Nu-i adevărat, Leonido; este Ploeștii. Dar a județului Ialomița? - Mizilul, domnule! a răspuns desperat băiatul. - Nu-i Mizilul; e Călărașii... Treci la loc! Leonida a tăcut, încruntându-și sprâncenele - e foarte sprâncenat - și a trecut la loc. Dar ... statul avea tot dreptul să pedepsească Ploeștii și să declare Mizilul capitală a Prahovei. La această argumentare zdrobitoare a lui Leonida, i s-a răspuns că un caz identic se petrecuse cu sora noastră de ginte latină, Franța: Parisul se declarase și el comună independentă ... persecuțiune! Suveranul a promis că va recomanda atențiunii guvernului stăruințele energicului primar, și-n adevăr, cum a văzut pe președintele consiliului, i-a vorbit despre Mizil și despre Leonida. Președintele consiliului a surâs cu bunătate și a spus regelui: - Sire, primarul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru H����I

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru H����I.

HÂC

... HÂC interj . Sunet pe care - l scoate cineva când sughite sau când i

 

HĂBUC

... HĂBÚC , hăbuci , s . m . A ( se ) rupe , a ( se ) face hăbuc ( i ) ( Reg . ; în expr . ) = a ( se ) rupe în bucăți , a ( se ) distruge ; a ( se ) încurca , a ( se ) încâlci ...

 

HÂȚÂNA

... HÂȚÂNÁ , h ? țân , vb . I

 

HĂRȚUI

... a sâcâi , a pisa . 2. Tranz . A desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a - i provoca panică și de a nu - i permite deplasarea , pregătirea unor acțiuni de luptă , aprovizionarea etc . 3. Refl . recipr . A purta discuții repetate și contradictorii cu cineva , a se ...

 

HÂRÂITOR

... glas , vorbire , sunet ) Care hârâie ; hârâit ^2 . 2. S . f . Jucărie cu care se produce ( prin rotirea unui dispozitiv ) un zgomot specific , dogit . [ Pr . : - râ - i

 

HĂMURĂRIE

... HĂMURĂRÍE , hămurării , s . f . ( Rar ) 1. Locul unde se fac sau unde se vând hamuri . 2. Meseria celui care face hamuri . - Hamur [ i

 

HÂRÂITURĂ

... HÂRÂITÚRĂ , hârâituri , s . f . 1. Hârâială ; vorbire răgușită , însoțită de o respirație greoaie , de om bolnav . 2. Mârâit de câine . [ Pr . : - râ - i

 

HÂRȘÂITURĂ

... HÂRȘÂITÚRĂ , hârșâituri , s . f . 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic . 2. Hârșâit . [ Pr . : - șâ - i

 

HĂMĂITURĂ

... HĂMĂITÚRĂ , hămăituri , s . f . Lătrat , hămăială , hămăit . [ Pr . : - mă - i