Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘTIUBEI, ARTEZIAN, FÂNTÂNAR, FÂNTÂNIȚĂ, GHIZD, HAVUZ, SLEIT, ȚAMBRĂ, ȚURȚUR, CÂRLIG, CERDAC ... Mai multe din DEX...

FÂNTÂNĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FÂNT?NĂ, fântâni, s.f. 1. Construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică sau prismatică (cu pereții pietruiți) cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care serveşte la alimentarea curentă cu apă în mediul rural; puț. * Expr. A căra apă la fântână = a întreprinde o acțiune zadarnică, a depune o muncă inutilă. ** Construcție de zid, de piatră etc. care adăpostește o sursă de apă (venită prin conductă), servind la distribuirea apei sau ca element arhitectonic decorativ (în parcuri, pe străzi etc.). 2. (Reg.) Izvor. [Pl. și: (rar) fântâne] - Lat. fontana.

Sursa : DEX '98

 

FÂNTÂNĂ s. 1. apă, puț, (reg.) bunar, (înv.) cișmea. (Du-te la \~ și adu o găleată plină.) 2. fântână (arteziană, țâșnitoare) v. arteziană.

Sursa : sinonime

 

FÂNTÂNĂ s. v. izvor, obârșie.

Sursa : sinonime

 

fântână s. f., g.-d. art. fântânii; pl. fântâni

Sursa : ortografic

 

FÂNTÂN//Ă \~i f. Construcție alcătuită dintr-o groapă săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă, care serveşte pentru alimentarea cu apă potabilă. [G.-D. fântânii] /<lat. fontana

Sursa : NODEX

 

fântână, fântâni, s.f. 1. (înv.) apă care izvorăște, izvor. 2. (reg.) hogeac, ochiul-podului, uroaie, marchioță, fumar, băgeagă, cucuvaie, cucumea, cubea.

Sursa : arhaisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FÂNTÂNĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 177 pentru FÂNTÂNĂ.

Alexandru Macedonski - Fântâna

... Alexandru Macedonski - Fântâna Fântâna de Alexandru Macedonski I Cunosc o fântână pe valea umbrită Un grangur de aur cântând m-a-ndemnat S-adorm între frunze de plopi și răchită, Să uit de orașul ... vorbă am stat, Aflând că durerea o sufăr stăpână, A râs cât se poate, iar eu am oftat...               Pe valea umbrită cunosc o fântână. II Prin frunze ascunsă albește pe vale În lume ce caut și ce-am căutat? De mine mi-e jale, de alții mi-e jale ...

 

Vasile Alecsandri - Fântâna (Alecsandri)

... Vasile Alecsandri - Fântâna (Alecsandri) Fântâna de Vasile Alecsandri Pe cărarea înflorită care duce la fântână, În ștergar și în catrință, merge-o sprintenă română; Ea la brâu-i poartă furcă și la sân un pruncușor, Cu gurița lui lipită de ... fusul vârtelnic ce-o atinge la picioare. Păsărelele-mpregiuru-i zbor voioase și cântând, Ea zâmbește și tot merge, pruncușoru-i sărutând. Iată,-ajunge la fântână, ș-acolo se întâlnește C-un drumeț din lumea-ntreagă, care lung la ea privește, Apoi cumpăna o pleacă, apoi scoate la lumină Și vecinei ...

 

Duiliu Zamfirescu - La o fântână

... Duiliu Zamfirescu - La o fântână La o fântână de Duiliu Zamfirescu Doarme Roma prin ruine Umplu crinii atmosfera Cu miresme de demult. Sunători din mandoline Trec, zicându-și “buona seraâ€�. Eu ascult ... Moare cântecul pe cale; Gâlgâitul de chitară Rar și rar îl mai îngână. A rămas acum pe vale. Strajă nopților de vară, O fântână. Salve, limpede făptură, Tu, ce-ai pus prin împrejururi Floare albă lângă floare! Prin scirocco și căldură Numai tu rămas-ai pururi Cântătoare. Roma (1896 ...

 

Gheorghe Asachi - Cerbul la fântână

... Gheorghe Asachi - Cerbul la fântână Cerbul la fântână de Gheorghe Asachi Într-o fântână limpide, La codru, pe la munte, Văzându-și cerbul coarnele Ce-i se-nalță pe frunte, Lăuda podoaba gemine, Dar bănuit-au foarte Cum și ...

 

Vasile Alecsandri - Fântâna cu doi brazi

... doi brazi Am ucis doi unguri frați Pentru-o puică ungureancă Care nu mi-era dușmancă, O copilă din hotar, Fată de boier maghiar. La fântână ea cum sta, Brațe albe-și arăta. Eu pe loc mă fermecai Brațele-i le sărutai, Și copila se pleca Și pe brațe-i mă ...

 

Vasile Alecsandri - Ursiții

... Vasile Alecsandri - Ursiţii Ursiții de Vasile Alecsandri Ici în vale, la fântână, Două fete spală lână... (Cântecul lui Bujor) Colo-n vale, la fântână, Două fete spălau lână, Spălau lână și râdeau, Iar din gură-așa grăiau: Când a bate vânt de seară Prin ogorul de secară ... avea sorți cu noroc Și ursiți cu ochi de foc. Cum bătu vântul de seară Prin ogorul de secară, De trei ori au descântat, În fântână au cătat, Și pe-a sa limpede față, Ca prin vis de dimineață, Au văzut ele, zâmbind, Două chipuri strălucind. Cele umbre bălăioare ... au sfârșit bietele fete, Și pe frunte și pe plete Nu știu cine le-a furat Câte-un dulce sărutat! * Cele fete, la fântână, De-atunci nu mai spală lână; Căci în codri și la drum Își petrec zilele-acum. Acum știu ce fel s-aruncă În dușmani glonții ...

 

Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului

... de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să-și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită și părăsită. Fântâna atunci zice: — Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata rânește fântâna și ...

 

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... — Mă! ia cucoșul ist obraznic și-l dă în fântâna ceea. Vezeteul se dă iarăși jos din capră, prinde cucoșul și-l azvârle în fântână! Cucoșul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiți la apă; și-nghite, și-nghite, până ce-nghite toată apa din ... a zis stăpânu-său. Cucoșul, cum vede și astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; și toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, și se răcorește cuptoriul; ba încă face ș-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ...

 

Duiliu Zamfirescu - Preludiu

... de Duiliu Zamfirescu În fund de peșteri, picură de veacuri Tăcute lacrămi, ce mereu se mână Spre albele misterioase lacuri, Și din adâncul lor răsar fântână. Fântâna rece gâlgâie din stâncă Și răspândește unde de răcoare: Pădurei verzi dă vocea ei adâncă, Câmpiei triste sălcii plângătoare. Așa în suflet picură cu ...

 

George Coșbuc - În miezul verii

... pânză pare calea, Printre holde rătăcită. Toată culmea-i adormită, Toată valea. Liniștea-i deplin stăpână Peste câmpii arși de soare, Lunca-i goală: la fântână E pustiu; și nu se-ngână Nici o boare. Numai zumzetul de-albine, Fără-ncepere și-adaos, Curge-ntruna, parcă vine Din adâncul firii pline ... Vine-n goană. De călduri dogoritoare, Foc aprins îi arde chipul; Un cuptor e roșul soare, Și cărbune sub picioare E nisipul. Când ajunge la fântână, Jos pe-o pajiște săracă Pune-odorul ei. Din mână Saltă cumpăna bătrână Și se pleacă. Scârțâind, din nou ea crește. Mama toarnă cu tot ... și nu mai știe Ce să facă. Dar deodată se oprește: Peste ochi își pune-o mână Și zâmbind copilărește Curios și lung privește Spre fântână

 

Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara

Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara Dulcamara de Ion Heliade Rădulescu E bun de orice rău Arcanul, leacul meu, Licoarea extrafină, Ambrozia divină: Lixirul eminent, Lixir omnipotent! Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna, Sorgintea ș-a vieții, Sorgintea tinereții. Ș-apoi... ș-a frumuseții... Compratelo, compratelo, Că, iată-mă, mă duc. E bun de orice rău Arcanul leacul meu: Și friguri, Și lângoare, Și tifos, Și holeră, Și oftică, Și ciumă, Cum bei, îți ia cu mâna. Lepră, Chelie, Virus Și râie, Scrofuli, Rahit, Spasme Și asme, Revme, Podalgă, Lovă, Scorbut, Toate le spală. Toate le stinge: Marea virtute-a leacului meu. Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna... Toate le spală, Toate le stinge: Și bătrânețea, Și gârbovia, Și căruntețea, Și chiar orbia, Și zbârcitura, Și știrbitura, Și ignoranța, Și nebunia! O, mare virtute-a leacului meu! Părul negrește, Pielea albește Și rumenește!... Dinții... -ntărește. Dă și avere, Oricât ai cere, Chiverniseală Fără tocmeală; Pe șarlatanul Face om mare, Pe calpuzanul -- Om de onoare, Pe ucigașul -- Diregător, Pe fur de frunte -- Judecător. Pe sceleratul Reîntregește, Pe cotoroanța Întinerește!... Glorie mare Leacului meu!!! Cum bei, îți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FÂNTÂNĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru FÂNTÂNĂ.

ȘTIUBEI

... Stup primitiv . 2. Vas făcut dintr - un trunchi scobit , întrebuințat pentru păstrarea unor obiecte casnice . 3. ( Reg . ) Trunchi scorburos care servește ca ghizd la o fântână mică ; p . ext . fântână

 

ARTEZIAN

... ARTEZIÁN , - Ă , arteziene , adj . Izvor artezian ( În sintagmele ) = izvor care țâșnește ( cu presiune ) din pământ . Fântână arteziană = fântână

 

FÂNTÂNAR

... FÂNTÂNÁR , fântânari , s . m . Persoană care face , repară sau întreține fântâni . - Fântână

 

FÂNTÂNIȚĂ

... FÂNTÂNÍȚĂ , fântânițe , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui fântână ; fântânea , fântânioară . - Fântână

 

GHIZD

... GHIZD , ghizduri , s . n . 1. Perete făcut din bârne , piatră , tuburi etc . , cu care se căptușește o fântână

 

HAVUZ

... HAVÚZ , havuzuri ( havuze ) , s . n . Bazin de apă descoperit , construit în parcuri , în scuaruri etc . , din piatră sau din beton , de obicei cu fântână arteziană în interior ; fântână

 

SLEIT

... SLEÍT^1 s . n . Scoatere a apei dintr - o fântână ( pentru a o curăța ) . - V. slei . SLEÍT^2 , - Ă , sleiți , - te , adj . 1. ( Despre substanțe grase ) Solidificat prin răcire , închegat . 2. ( Reg . ; despre ...

 

ȚAMBRĂ

ȚÁMBRĂ , țambre , s . f . Construcție de lemn care căptușește pereții unei galerii de mină sau a unei

 

ȚURȚUR

... streșinilor sau pe ramuri , prin înghețarea imediată a apei care se scurge . 2. ( La pl . ) Franjuri . 3. Jgheab prin care curge apa ( la fântână

 

CÂRLIG

... îndoit , de care se atârnă , se prinde etc . un obiect . 2. Prăjină cu un capăt ( metalic ) încovoiat . care servește la scoaterea găleții cu apă din fântână . 3. Partea metalică a undiței , de forma unui ac îndoit , în care se prinde peștele . 4. Încuietoare la o ușă , la o poartă ...

 

CERDAC

CERDÁC , cerdace , s . n . 1. Mic pridvor , uneori închis cu geamlâc , situat pe una sau pe mai multe laturi ale unei clădiri ; galerie deschisă , mărginită de stâlpi ( la vechile case boierești sau la mănăstiri ) ; verandă , pridvor . 2. ( Înv . ) Clădire izolată , cu o singură încăpere , așezată pe o ridicătură de pământ sau pe stâlpi înalți , care permite o vedere generală asupra împrejurimilor . 3. Acoperiș făcut deasupra unei fântâni sau a unei cruci . [ Var . : ceardák s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...