Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BRACTEE, BULBIL, CARPELĂ, FRUNZULIȚĂ, GLUMELĂ, INVOLUCRU, PALEE, PETALĂ, SCVAMĂ, STIPELĂ ... Mai multe din DEX...

FRUNZIȘOARĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FRUNZIȘOÁRĂ, frunzișoare, s.f. Frunzuliță. - Frunză + suf. -ișoară.

Sursa : DEX '98

 

FRUNZIȘOÁRĂ s. (BOT.) (pop.) frunzică, frunziță, frunzucă, frunzuleană, frunzulică, frunzuliță, frunzuță.

Sursa : sinonime

 

frunzișoáră s. f., g.-d. art. frunzișoárei; pl. frunzișoáre

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FRUNZIȘOARĂ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru FRUNZIȘOARĂ.

Emil Gârleanu - Gândăcelul

... nici un sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsa. Încă vreo câțiva pași, și ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Și iar purcese la drum; și umblă, și umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a ...

 

Alecu Donici - Lupul și șoarecul

Alecu Donici - Lupul şi şoarecul Lupul și șoarecul de Alecu Donici Din turmă lupul sur o oaie au răpit. În codru s-au ascuns Și pe mâncat s-au pus. Iar șoarecul au mirosit Aproape de mâncare; Din borticica lui cu pază au ieșit, S-au furișat prin frunzișoare, Și tocmai de sub lup furând o fărmătură, Țuști! iute-n crăpătură. Iar lupul au pornit un răcnet foarte mare, Urlând: "Săriți! Tâlharii!" Asemenea s-au întâmplat În târg o întâmplare: De la jăcuitor tălharii au furat O pungă cu parale, Iar el la ceastie îndat-au

 

Constantin Stamati - Dorul de patrie

... i se pare dulce și mirositor...2 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu ...

 

Emil Gârleanu - Hoinar

Emil Gârleanu - Hoinar Hoinar de Emil Gârleanu O clipă ținu noaptea, cât țin nopțile de vară, când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. Și totuși, îndată ce se trezi, fluturul, în răcoarea umedă a dimineții, i se păru că dormise de când lumea; de aceea zise în sine, bănuind: „Ce Dumnezeu răsare soarele atât de târziu!â€� Dar ca și cum Dumnezeu i-ar fi făcut pe voie, deodată se răsfiră din înalt mănunchiul strălucitor al razelor de soare, și peste câmpie năvăli un văl de aur. Fluturul își pâlpâi de câteva ori aripile și, din vârful galben al tulpinii de lumânărică , unde poposise de cu seară, își luă, zglobiu, zborul. Fiindcă nu fusese de mult pe la târg, o luă într-acolo. Curând zări o grădină cu fel de fel de flori. Trecu pârleazul și, mehenghi, se furișă întâi pe la ferestrele casei. Perdelele erau încă lăsate. Ce să vadă? Nimic! În schimb, de jur împrejurul privazurilor, cununi de zorele se împleteau, cu florile deschise, fragede, liliachii bătând în albastru, sinilii bătând în roz, acoperite de rouă ca de niște nestemate. „Fragede floriâ€�, gândi fluturașul și, bătându-și aripile ...

 

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

I. C. - Vînătoarea (I. C.) Vînătoarea de I. C. Informații despre această ediție Apare în tipografia lui Anton Pann în 1846, împreună cu poemul Duhovnicul și copila , dedicate doamnei Hariclia C. Autorul nu a fost identificat. la d. H. Un bătrîn îm povestea Te uită, vezi pe vale o casă descălită Ce buruieni înnalte în podu-i se zăresc ? Cu ușile stricate și prispa năruită De scărpinări de vite ce-acum o lăcuesc ? E o căsută care o dată o fetiță De toată sărbătoarea cu drag ea o spoia, Și într-a cării umbre la sîn strîngînd pe Niță Iubirea-i cea curată nici mă-sii n-ascundea. Pe prispa astei case la lună pe recoare, Acea fetiț-o dată iubitu-și sfătuia : Nu te mai duce, dragă, în munți la vînătoare, Că de ai ști cum tremur tu milă ai avea !... Iubire, mult mi-e frică că vre o stîncă mare Sau vre o vijelie în rîpi te-or arunca, Sau vre o gîrlă iute trecînd, din rea-ntîmplare Te-o înghiți, iubite, ori ursul te-o mînca !... Tu știi că pe moș Manea mai astă primăvară Într-o adîncă vale sătenii l-au ...

 

Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac

Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac Nucul lui Odobac de Emil Gârleanu Satul Arșițeni e așezat într-o văgăună; casele lui mărunțele și albe, ghemuite una-ntr-alta, se văd, de pe muchile dealurilor dimprejur, ca niște ouă într-un cuibar. Pământul Arșițenilor e nisipos și sterp; iarba crește atât de rară, încât, în loc să îndulcească vederea, pătează, ca o pecingine, fața galbenă a locului. Doi-trei copaci se înalță, istoviți, cu crengile rare, cu frunzele străvezii, care aștern pe jos, vara în amiază, o umbră destrămată, ce mărește și mai mult setea de răcoare. Dar, ca lucru de neînțeles, ca o minune, se ridică pe dealul lutos și sterp dinspre răsărit un nuc strașnic, bătrân, de câteva sute de ani, copac lacom, care suge parcă tot sucul locului dimprejur prin miile de rădăcini ale căror vițe nu mai încap sub pământ și ies, să atârne despletite, ca niște cozi, afară. Din trunchiul gros să nu-l cuprindă trei oameni, muncit, întors și încremenit ca într-un spasm, se desfac două ramuri vânjoase, ce merg, încleștate ca niște brațe, până sus, apoi deodată se izbesc una pe alta în lături, împroșcând fiecare sute și mii de crengi ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUNZIȘOARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru FRUNZIȘOARĂ.

BRACTEE

... BRACTÉE , bractee , s . f . Frunzișoară

 

BULBIL

BULBÍL , bulbili , s . m . Lăstar mic cu frunzișoare ca niște solzi , care se formează pe tulpină sau lângă rădăcina unor

 

CARPELĂ

... CARPÉLĂ , carpele , s . f . Frunzișoară

 

FRUNZULIȚĂ

... FRUNZULÍȚĂ , frunzulițe , s . f . Diminutiv al lui frunză ; frunzișoară

 

GLUMELĂ

... GLUMÉLĂ , glumele , s . f . ( Bot . ) Frunzișoară

 

INVOLUCRU

INVOLÚCRU , involucre , s . n . ( Bot . ) 1. Totalitatea frunzișoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescențe . 2. Lamă care învelește pălăria tânără a unor ciuperci , înainte ca aceasta să iasă din

 

PALEE

PALÉE^2 , palee , s . f . Înveliș floral al plantelor graminee , alcătuit din două frunzișoare care se află pe axa spiculețului , la baza fiecărei flori . PALÉE^1 , palee , s . f . Picior intermediar de susținere a unui pod de lemn cu mai multe

 

PETALĂ

PETÁLĂ , petale , s . f . Fiecare dintre frunzișoarele modificate care alcătuiesc corola unei

 

SCVAMĂ

... SCVÁMĂ , scvame , s . f . ( Bot . ) Frunzișoară

 

STIPELĂ

STIPÉLĂ , stipele , s . f . Fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor , care protejează mugurii