Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CÂRN, TÂRN, ZBÂRN, FÂRNÂIRE, ZBÂRNÂI, ZBÂRNÂIRE, ZBÂRNÂITOR, FÂRNÂI, FÂRNÂIT, ZBÂRNÂIT, ATÂRNĂTOARE ... Mai multe din DEX...

C%C3%82RN - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru C%C3%82RN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru C%C3%82RN.

CÂRN

CÂRN , - Ă , cârni , - e , adj . 1. ( Despre nas , rar despre bot ) Mic , scurt și cu vârful ridicat puțin în sus . 2. Fig . ( Despre obiecte ) Cu vârful strâmbat , îndoit în sus ; p . ext .

 

TÂRN

TÂRN ^2 s . n . v . târnă . TÂRN ^1 , târnuri , s . n . 1. Mătură mare , făcută din mărăcini sau din nuiele , cu care se mătură curțile sau străzile . 2. ( Bot . ) Porumbar ^

 

ZBÂRN

ZBÂRN interj . Cuvânt care imită sunetul produs de zborul insectelor , de vibrația unei coarde

 

FÂRNÂIRE

FÂRNÂÍRE , fârnâiri , s . f . Acțiunea de a fârnâi și rezultatul ei ; fârnâit ^1 . - V.

 

ZBÂRNÂI

ZBÂRNÂÍ , zb ? rnâi , vb . IV . Intranz . 1. ( La pers . 3 ) A produce un sunet asemănător cu bâzâitul insectelor , cu vibrarea unei coarde , a unui motor etc . ; a bâzâi , a zumzăi . 2. ( Despre vânt ; la pers . 3 ) A șuiera , a vâjâi . 3. ( Rar : despre oameni ) A - și arăta nemulțumirea murmurând ; a bombăni , a cârti . [ Var . : zbârnăí vb . IV ] - Zbârn + suf . -

 

ZBÂRNÂIRE

ZBÂRNÂÍRE , zbârnâiri , s . f . Faptul de a zbârnâi ; zbârnâitură , zbârnâială , zbârnâit ; zgomotul produs de cineva sau de ceva care zbârnâie . - V.

 

ZBÂRNÂITOR

ZBÂRNÂITÓR , - OÁRE , zbârnâitori , - oare , ( 1 ) adj . , zbârnâitori , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Adj . Care zbârnâie . 2. S . f . Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului , care zbârnâie în bătaia vântului . 3. S . f . Jucărie făcută dintr - o scândurică legată cu o sfoară și care , învârtită , produce un sunet specific . [ Pr . : - nâ - i - ] - Zbârnâi + suf . -

 

FÂRNÂI

FÂRNÂÍ , f ? rnâi , vb . IV . Intranz . A vorbi pe nas ; a fonfăi , a

 

FÂRNÂIT

FÂRNÂÍT^1 , fârnâituri , s . n . Faptul de a fârnâi . - V. fârnâi . FÂRNÂÍT^2 , - Ă , fârnâiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care vorbește pe nas ; fonf , fonfăit , fornăit ^2 . V.

 

ZBÂRNÂIT

ZBÂRNÂÍT , zbârnâituri , s . n . Zbârnâire . - V.

 

ATÂRNĂTOARE

ATÂRNĂTOÁRE , atârnători , s . f . Agățătoare ( la haină ) . 2. Plantă erbacee ornamentală cu flori mici roz - purpurii , așezate în fascicule ( Zebrina pendula ) . - Atârna + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...