|
|
||
|
Cuvântul AFRICANĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: AFRICAN Vezi și:SUD-AFRICAN, AFRICAN, AFRICANITATE, APARTHEID, ARĂPOAICĂ, ARAP, BALAFON, BANTU, CERCOPITEC, CULI, ELEFANT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului AFRICANĂ: AFRICANA.
AFRICANĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AFRICÁN, -Ă, africani, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația băștinașă a Africii. 2. Adj. Care aparține Africii sau populației ei, privitor la Africa sau la populația ei. - Africa (n.pr.) + suf. -an. Cf. lat. %africanus%, it. %africano%, fr. %africain%.Sursa : DEX '98 africán s. m., adj. m. (sil. -fri-), pl. africáni; f. sg. africánă, g.-d. art. africánei, pl. africáneSursa : ortografic AFRICÁN^1 \~ă (\~i, \~e) Care aparține Africii sau populației ei; din Africa. Pustiu \~. [Sil. a-fri-] /<lat. africanus, fr. africainSursa : NODEX AFRICÁN^2 \~ă (\~i, \~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Africii sau este originar din Africa. /<lat. africanus, fr. africainSursa : NODEX AFRICÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Africa. II. adj. care aparțin Africii. o artă ~ă (sau artă neagră) = artă care se manifestă mai ales în sculptura antropomorfă și animalieră, în țesături, orfevrărie. (< fr. africain, lat. africanus, it. africano)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AFRICANĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru AFRICANĂ. Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală Cronica sentimentală de Ion Luca Caragiale În una din livezile 'nverzite ale Africei necunoscute de miază-zi, prin care curge liniștită apa Zanzibarului, se rădică un cătun de bordeie locuit d'o populațiune barbară cât se poate de ciudată. Veți crede că voiu să vă serv un capitol de Geografiă populară, sau că încerc a vă da introducțiunea topografică a unui roman de călătorii și aventuri. Nicidecum ! Voiu să vă fac cunoștință pur și simplă cu o specie de oameni cari, mă prind, nu-și pot găsi semeni în niciunul din cele patru înghiuri ale pământului. Liniștiți, pacifici și muncitori, ei cultivă pământul pe țărmii Zanzibarului. Nu au făcut nimănui niciun rău, și cu toate astea, sunt în o stare... ca vai de capul lor. Bieții mei Africani, necunoscând până mai anii trecuți invențiunea salutară a pălăriilor, și șezând la muncă toată ziua cu capul gol, espus la razele fierbinți ale soarelui de miază-zi, și-au prăjit creierii până 'ntr' atâta, încât toți călătorii carii s'au aventurat prin aceste ținuturi barbare, văzând pe Africanii mei, cu drept cuvânt, i-au numit: Tâmpiții. Imaginați-vă un Beduin - ... Cincinat Pavelescu - Sunt lângă tine Cincinat Pavelescu - Sunt lângă tine Sunt lângă tine de Cincinat Pavelescu Sunt lângă tine, te iubesc Și văd cum altul te sărută, Și-n loc să țip eu vă zâmbesc C-o bucurie prefăcută... Ca și cămila sunt, ce poartă, Prin largi pustiuri africane, Apa întregii caravane: Și ea de sete pică Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi ... Tu o cauți printre stele, ea te-nșală pe pământ. II Subt o boltă-ncondeiată cu lungi litere arabe, Unde aurul se leagă cu granitul african, Unde stau, ieșiți din ziduri, sfincșii dormitând pe labe, Ce port vase de-alabastru, stâlpi cu capiteluri albe, E întinsă-o masă mare de porfir ... Gheorghe Asachi - Momița la bal masche ... Iar apoi cel învățat, De un gust, de o capriță, Pentru sine-au cumpărat Mare, tânără momiță. Care-i zic orangutan Și-i de țărmul african. În cărți ziua îngropat Și-n negrală împlântat, După lucru-ostenitor Iubea șaga uneori, Și, lăsând doparte tomul, Învățatul meu, ca omul, Să se poată ... Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Muzica de Ion Luca Caragiale Conservatorul nostru de muzică și declamațiune, școala care adat atâția iluștri artiști în așa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înființat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvintul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa. Harpa este instrumentul cel mai principal în orchestră. Afară de foarte rare excepții, în toate bucățile de deosebite genuri, mai ales în cele clasice, harpa nu are în tot timpul nici o pauză, absolut nici una: ea sună mereu, fără o clipă de întrerupere. E un instrument mai mult decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ... Ion Luca Caragiale - Termitele... Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ... ... Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie. Valuri albe trec în zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frământă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiți de vânt ... Ion Luca Caragiale - Lascăr Catargiu ... Cogălniceanu face pe 2 Maiu și pune s'arunce pe ferestre cu patul puștilor pe reprezentanții națiunii; Iancu Brătianu ajunge vizir odios; stăpânește ca un african, cu niște camere de mameluci, și banchetează încunjurat de baionetele ienicerilor lui Radu Mihaiu; C. A. Rosetti fuge rușinat de trista sa amăgire ... Ion Luca Caragiale - Moftangii ... într-o țară eminamente constituțională, apa trece, moftangiii rămân. Când moftangiul e un imbecil, îi pasă de critică mai puțin decât îi pasă unui suveran african de opiniile presei europene; când are oarecare talent și spirit, critica-l iritează și-l neodihnește ca pe o cochetă bătrână care se teme să ... Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele deșerte crea un oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii Contrastă cu evrea cu ochii azurii, Și palida arabă, cu fruntea visătoare, Cu copta cu păr negru și brațe de ninsoare? Pământ ce fecondează în fiecare lună, Și nici un timp n-abate splendida sa cunună! În care frunza cade sub soarele de foc, Și alta vine-ndată de ține al său loc. Aice rar se-ntâmplă să fulgere, să plouă; Un cer senin și splendid adapă cu-a sa rouă Pământul ce rodește și apele din Nil Îneacă ... Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFRICANĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru AFRICANĂ. SUD - AFRICÁN , - AFRICÁN , - Ă , sud - africani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din una dintre populațiile indigene ale Africii de Sud sau este originară de acolo ; spec . persoană care face parte din populația de bază a Republicii Africa de Sud sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Africii de Sud , Republicii Africii de Sud sau sud - africanilor ( 1 ) , privitor la Africa de Sud , la Republica Africii de Sud sau la sud - AFRICÁN , - Ă , africani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația băștinașă a Africii . 2. Adj . Care aparține Africii sau populației ei , privitor la Africa sau la populația ei . - Africa ( n . pr . ) + suf . - an . Cf . lat . %africanus% , it . %africano% , fr . % AFRICANITÁTE s . f . 1. Caracter specific ( culturii ) popoarelor africane . 2. Lumea , civilizația APÁRTHEID s . n . Politică de segregație rasială , practicată până în anul 1991 de guvernul Republicii Sud - Africane împotriva populației de culoare din ARĂPOÁICĂ , arăpoaice , s . f . ( Pop . ) Femeie care face parte dintr - o populație africană negroidă ; p . gener . femeie cu pielea și părul de culoare neagră . - Arap + suf . - ARÁP , arapi , s . m . ( Pop . ) 1. Persoană care face parte dintr - o populație africană negroidă ; p . gener . om cu pielea și părul de culoare neagră . 2. Arab . [ Var . : haráp s . ... BALAFÓN , balafoane , s . n . Instrument muzical african BANTÚ s . m . invar . , adj . invar . 1. S . m . invar . Populație africană negroidă , de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială și Meridională . 2. Adj . invar . Referitor la bantu ( 1 ) sau la limbile vorbite de această populație . [ Acc . și : CERCOPITÉC , cercopiteci , s . m . Maimuță africană cu coada lungă ( ... CÚLI , culi , s . m . ( Rar ) Muncitor asiatic sau african ELEFÁNT , elefanți , s . m . Numele a două animale mamifere din ordinul proboscidienilor , cele mai mari animale terestre de azi , cu pielea groasă și aspră , cu nasul modificat într - o trompă mobilă și cu colți foarte lungi de fildeș ( Elephas maximus și Loxodonta Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||