Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul VISĂTOARE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VISĂTOR

  Vezi și:VISĂTORIE, BLUES, CONTEMPLATIV, NOCTURN, ROMANȚIOS, ROMANTIC, UITIT, VISĂTOR ... Mai multe din DEX...

VISĂTOARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VISĂTÓR, -OÁRE, visători, -oare, adj., s.m. și f. (Presoană) care visează, care este înclinată spre reverie, spre meditație; p.ext. (persoană) care este lipsită de simț practic; (persoană) care preconizează un ideal și îl trăiește ca pe o realitate vie, care se lasă condus de utopii. - Visa + suf. -ător.

Sursa : DEX '98

 

VISĂTÓR adj. 1. contemplativ, contemplator, meditativ. (Fire \~oare.) 2. v. romantic.

Sursa : sinonime

 

visătór adj. m., s. m., pl. visătóri; f. sg. și pl. visătoáre

Sursa : ortografic

 

VISĂT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) și substantival 1) Care visează; înclinat spre visare. Persoană \~oare. 2) Care este lipsit de simțul realității; utopic. /a visa + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VISĂTOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentru VISĂTOARE.

Dimitrie Anghel - Visătorul

Dimitrie Anghel - Visătorul Visătorul de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 10 iunie 1907 Albă-i piața Barberini către miezul nopții vara, Cînd se-ntoarce singuratic un poet spre casa lui. Pînă-n Lațiul vechi e cale — dar la Roma ești în țara, Unde poți să stai de vorbă cu divinile statui... Și poetul nostru-i tînăr și naiv ca toți poeții Care cred în frumusețe mai presus de toate-n lume, E naiv, și nu-și dă seamă ce calvar e drumul vieții Pentru cei ce vor să-și facă un diamant din al lor nume. Ochii lui privesc și cerul își coboară-n ei misterul, Sunete, culori și forme, deopotrivă el le-adună Și cînd alții-adună aur, el ar vrea s-adune cerul Într-un vers, și îi ajunge că-i bogat în luci de lună. Sună pasul lui, ș-acuma a ajuns lîngă fîntîna Cu tritonul care-aruncă gîlgîind un joc de apă, — Ah, frumos mai e tritonul, și dibace-a mai fost mîna Maistrului ce-a fost în stare așa lucru să conceapă. Astfel se gîndește dînsul, și puterile-și măsoară, Pe cînd apa ca un suflet ...

 

Traian Demetrescu - Visătorul (Traian Demetrescu)

Traian Demetrescu - Visătorul (Traian Demetrescu) Visătorul de Traian Demetrescu Am rătăcit pe multe drumuri Și-n lunga-mi rătăcire, Visam să întîlnesc o umbră Ce-i zice: „Fericireâ€�.   Dar n-am găsit-o nicăirea — Deunăzi, obosit, Într-o pădure fremătoasă, O clipă m-am oprit. Sub un copac, bătrîn ca mine, O fată și-un băiat Se sărutau soptindu-și șoapte Cu glasul îngînat. Și cînd să plec, băiatul parcă Se înclină spre ea, Zicîndu-i blînd: „O, tu, iubito; Ești fericirea mea!â€� Am tresărit... Și-n clipa-aceia, C-o repede privire, M-am și întors să văd cum este Visata fericire?... Era o fată cum sînt multe Prin sate și orașe: Cu ochii mari, cu sînuri albe, Cu buze drăgălașe... ............................... ............................... Și eu am rătăcit o viață, Pribeag, ca vai de mine, — Cînd drumurile pretutindeni De „fericiriâ€�, sînt

 

Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F

Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte, Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire, Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire, Și împrăștie în lume o misterioasă jale, Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale; Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate, Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate, Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite, Triști poeți ce plâng și cântă suferinți închipuite, Inimi lașe, abătute, făr-a fi luptat vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în neștire, Când își scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Câți ochi frumoși și visători, poete)

Alexandru Vlahuţă - Sonet (Câţi ochi frumoşi şi visători, poete) Sonet de Alexandru Vlahuță Câți ochi frumoși și visători, poete, N-or fi plângând pe versurile tale! A, de-ai putea să le-nsoțești în cale, Te-ai consola văzând cu câtă sete Le sorb fecioarele sentimentale, Cum te-ndrăgesc, zeu palid cu lungi plete, Și-și torc iluzii, și dorinți secrete, Și basme dulci, din cântecu-ți de jale: Pe cartea ta se-nvață să suspine Atâtea inimi gingașe, curate... Tu nici le știi. Înstrăinat de tine, De dor te mistui în singurătate; Doar filele, de sufletul tău pline, Strâng amintiri duioase flori

 

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

... giulgiul funerar la o cotitură de cărare sau la o margine de șanț. Tu vrei să lupți și nu vrei să înțelegi că ești un visător, tu vrei să biruiești și nu-ți dai seama că nu-i același lucru să-ncaleci un Ducipal sau să cavalcadezi pe un Pegas. La ... încrezător în aureola pe care o porți, bizuit pe zalele pe care ți le-a hărăzit cinstea, cînd tu uiți că ești un visător și că cvadrupedul pe care te-ai aruncat are și din sîngele celui dintîi și din al celui de-al doilea, că dacă o parte ... umflă nările în vînt cînd simte praful de pușcă, ori nechează cînd aude glasul strident al trîmbiței, avînd și din sîngele celuilalt, se va opri visător și va ezita să pască o floare ce poartă culorile curcubeului pe ea și pe care întîmplarea a odrăslit-o în imensul și ...

 

Mihai Eminescu - Sarmis

Mihai Eminescu - Sarmis Sarmis de Mihai Eminescu Mijește orizonul cu raze depărtate, Iar marea-n mii de valuri a ei singurătate Spre zarea-i luminoasă pornește să-și unească Eterna-i neodihnă cu liniștea cerească. Natura doarme dusă, tăriile în pace. Din limpedea nălțime pe-alocuri se disface O stea, apoi iar una; pe ape diafane Iși limpezesc în tremur pe rând a lor icoane. Tot mai adânc domnește tăcerea înțeleaptă ­ Se pare cum că noaptea minunea și-o așteaptă. Deodată luna-ncepe din ape să răsaie Și pân- la mal durează o cale de văpaie. Pe-o repede-nmiire de unde o așterne Ea, fiica cea de aur a negurei eterne. Cu cât lumina-i dulce pe lume se mărește. Cresc valurile mării și țărmul negru crește Și aburi se ridică din fund de văi spre dealuri. O insulă departe s-a fost ivind din valuri, Părea că s-apropie mai mare, tot mai mare, Sub blândul disc al lunii, stăpânitor de mare. Din umbra de la maluri s-a desfăcut la larg O luntre cu-a ei pânze sumese de catarg. Tăind în două ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Basm neisprăvit

Ştefan Octavian Iosif - Basm neisprăvit Basm neisprăvit de Ștefan Octavian Iosif A fost o fată de-mpărat Frumoasă ca o zână... A fost o fată de-mpărat Cu ochi vicleni, cu păr buclat, Cu inima păgână. Sta visătoare-odată-n prag Și-un paj trecea pe scară, Sta visătoare-odată-n prag, Și-n treacăt îi șopti: "Mi-ești drag, Mi-ești drag din cale-afară!" A doua zi îi iese-n drum: "Mi-ești drag cât nu pot spune!" A doua zi îi iese-n drum, Și fuge, izbucnind acum În hohote nebune... Iubite, să-ți mai spun ai vrea, Cum s-a-ncheiat povestea? Iubite, să-ți mai spun ai vrea?... Dar dac-ar fi povestea mea În rândurile-

 

Ștefan Octavian Iosif - O viață

Ştefan Octavian Iosif - O viaţă O viață de Ștefan Octavian Iosif În amintirea lui Ștefan Petică și a altora Târziu se face ziuă, curând se face seară În odăița scundă din strada solitară. Hârțoage prin unghere și patul la perete, Iar lângă pat, pe masă, hârtii împrăștiete, Și-n negură eternă, o lampă mititică Abia îngân-o rază, de-ai crede că i-e frică... Ci totuși nopți de-a rândul, ea arde cu credință, Și zarea ei hrănește o dulce suferință În ceasurile triste de grea singurătate, Când numai vântul plânge pe uliți depărtate... Atunci ea luminează pe-un tânăr stând la masă Cum scrie și citește sau câteodată-și lasă Încet pe mână capul... Și cine știe unde, În care lumi și vremuri gândirea lui pătrunde, Când cată-n zarea lămpii ce-alăturea veghează Și-i încunună fruntea cu firava ei rază... Dar câteodată lampa, sătulă de veghere, Își pâlpâie-n feștilă lumina care piere Și umbre cresc și joacă pe ziduri și podele... Tresare visătorul atunci privind la ele, Oftând închide cartea sau lasă manuscrisul, Ca-n așternut să-și toarcă pe întuneric visul... A doua zi se scoală, se- ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie

... fără-ndoială, — că sunt ani întregi de zile -- Să-mi reamintesc de-o noapte printre nopțile de-aprile, Și cu gândul dus la tine, visător, să mă trezesc Cu o patimă în suflet și în inimă c-un nume Ca să-mi fluture pe buze și să-mi spuie că ...

 

Alexandru Vlahuță - Ce dor...

... Al unui suflet fermecat De-un vis atît de dureros Și-atît de fără de păcat ! Ca mîni ți-o răsări în cale Frumosul tînăr visător, Podoaba gîndurilor tale Și-a nempăcatului tău dor, Ș-aveți să tresăriți deodată, Cuprinși de-același farmec sfînt; De-a lui ...

 

Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu)

... răsăritul blond de soare, Cu fruntea ca petala albă a unui crin abia în floare; El, melancolic ca amurgul, cu ochi adânci, de visător, Părea că urmărește-n treacăt al visurilor sale zbor. Dar nu ești fericit? răspunde! îi zice ea învăpăiată; Când vezi ce farmec împresoară iubirea noastr ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VISĂTOARE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru VISĂTOARE.

VISĂTORIE

... VISĂTORÍE , visătorii , s . f . ( Rar ) Predispoziție către visare ; stare de visare , de reverie , de meditație . - Visător

 

BLUES

... BLUES subst . Dans lent , cu caracter visător

 

CONTEMPLATIV

... CONTEMPLATÍV , - Ă , contemplativi , - e , adj . Care contemplă , care este înclinat spre contemplare ; visător

 

NOCTURN

... din timpul nopții . 2. S . f . Competiție sportivă care are loc în timpul serii . 3. S . f . Piesă muzicală , vocală sau instrumentală cu caracter liric , visător

 

ROMANȚIOS

... ROMANȚIÓS , - OÁSĂ , romanțioși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) Predispus la visare , la melancolie ; visător

 

ROMANTIC

... romantism . 2. S . m . și f . Creator a cărui operă se încadrează în romantism . 3. Adj . , s . m . și f . P . ext . ( Om ) visător

 

UITIT

... UITÍT , - Ă , uitiți , - te , adj . ( Reg . ) Distrat , visător

 

VISĂTOR

VISĂTÓR , - OÁRE , visători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Presoană ) care visează , care este înclinată spre reverie , spre meditație ; p . ext . ( persoană ) care este lipsită de simț practic ; ( persoană ) care preconizează un ideal și îl trăiește ca pe o realitate vie , care se lasă condus de utopii . - Visa + suf . -